-
Chirurgia oculoplastică, un segment deficitar în România
Deşi în străinătate chirurgia oculoplastică reprezintă un segment foarte dezvoltat, medicii fiind organizaţi în societăţi ştiinţifice, care permit dezvoltarea şi aprofundarea tehnicilor chirurgicale specializate strict pe acest domeniu, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre ţara noastră. În România, acest domeniu reprezintă un segment deficitar, potrivit dr. Speranţa Schmitzer, medic primar oftalmolog acreditat în chirurgie oculoplastică. În acest context, a fost lansată şi o campanie de educare, “pentru că oamenii trebuie să ştie că există soluţii pentru problemele lor, trebuie să ştie că e important să vină la medic şi nu să se orienteze spre automedicaţie. Am constatat după ani de zile de lucru în spitalul de urgenţă că pacienţii au nevoie de mult mai mult. Pentru pacient orice afecţiune, oricât de banală, e în sinea sa cea mai gravă şi mai importantă. Prin clinica noastră am reuşit să stabilim o altă relaţie medic-pacient, o relaţie bazată pe încredere, compasiune, prietenie, răbdare şi profesionalism”, a declarat dr. Speranţa Schmitzer în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurată la Clinica de Oftalmologie Oftalmestet. În cei 20 de ani de experienţă în chirurgia oculoplastică, specialistul are la activ peste 14.000 de operaţii, din acest total 5.000 fiind oculoplastii.
-
Dr. Ozana Moraru: Pterigionul afectează 15 – 20% din populaţia rurală
Problemele de vedere îi afectează foarte des pe pacienții de vârsta a doua sau a treia, însă nici tinerii nu sunt feriți de afecțiunile ochilor. Pacienţii fie se confruntă cu o capacitate vizuală scăzută, fie întâlnesc probleme severe ale ochilor, care necesită atenția unui oftalmolog. O astfel de afecţiune este si pterigionul. Pterigionul reprezintă o afecțiune degenerativă a conjunctivei, care se manifestă prin creșterea unei membrane pe suprafața albă a ochiului. Pterigionul apare la persoanele de vârstă medie sau vârsta a treia, fiind mult mai frecvent în mediul rural. Mai exact, aproximativ 15 – 20% dintre persoanele ce locuiesc în mediul rural dezvoltă această afecţiune oculară, potrivit dr. Ozana Moraru, medic specialist oftalmolog. ”Nu este o afecțiune severă, dar totuși, la un moment dat când este în faze avansate poate interfera cu acuitatea vizuală” a declarat într-un interviu acordat pentru Sănătatea TV, dr. Ozana Moraru, medic specialist oftalmolog. Singurul tratament radical este cel chirurgical, care constă în extirparea pterigionului de pe scleră. Cu toate acestea, există riscul ca pterigionul să recidiveze ulterior, fiind necesară o altă intervenție chirurgicală.
-
Cel mai mare spital privat de oftalmologie din sud-estul Europei, deschis la Bucureşti
Cel mai mare centru privat de oftalmologie din ţară şi singurul din regiune a fost deschis în data de 13 mai 2011, la Bucureşti. Investiţia este de 20 milioane de dolari, noul spital dispunând de cele mai noi echipamente oftalmologice . De asemenea, spitalul dispune de opt săli de operaţii şi 12 cabinete de consultaţii, 30 de camere pentru pacienţi şi patru saloane post-operatorii.
La deschiderea noii unităţi sanitare, au luat parte şi primul ministru, Emil Boc, şi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu. În timp ce edilul Capitalei preciza că deschiderea acestui spital reprezintă o reconstrucţie istorică şi că parteneriatul public-privat e principalul motor în această perioadă dificilă prin care trece ţara noastră, premierul sublinia că “investiţiile în sănătate şi în educaţie sunt cu siguranţă lipsite de grija falimentului.. Deschiderea spitalului e un element ce poate aduce în România şi cetăţeni străini pentru a-şi rezolva problemele de sănătate, ceea ce e un lucru benefic pentru ţara noastră”.
-
Copiii născuţi prematuri au un risc mai mare de a dezvolta afecţiuni oftalmologice
Afecţiunile oftalmologice nu ţin cont de vârstă. Un risc mai mare în a dezvolta afecţiuni ale ochilor îl prezintă copiii născuţi prematur. Tocmai de aceea este esenţial ca aceştia să fie văzuţi de oftalmolog chiar din primele luni de viaţă. Prematuritatea declanşează mai multe afecţiuni, unele dintre ele fiind foarte grave, respectiv retinopatia de prematuritate, care poate să ducă la orbire, dacă nu este depistată şi tratată la timp, potrivit dr. Daniela Cioplean, medic primar oftalmolog. Prin urmare, dacă părintele sesizează orice anomalie de aspect a ochiului trebuie să se adreseze imediat medicului.
Un risc la fel de mare îl prezintă şi copiii a căror părinţi sunt purtători de afecţiuni congenitale oftalmologice. În acest context, copiii trebuie să fie examinaţi mai amănunţit. Pe de altă parte, dr. Daniela Cioplean a subliniat şi câteva dintre problemele cu care se confruntă pacienţii cu afecţiuni oftalmologice, dar şi câteva specte care îngreunează buna funcţionare a domeniului oftalmologic pediatric. Printre acestea se numără lipsa profilaxiei primare, comunicarea insuficientă între specialităţi şi lipsa formelor organizate de instruire. Toate acestea fac ca micuţii cu probleme să ajungă tardiv la medic.
-
Liste lungi de aşteptare pentru transplantul de cornee
Pacienţii care şi-au pierdut vederea în urma unor afecţiuni de cornee pot fi vindecaţi printr-o operaţie oftalmologică ce presupune transplantul de cornee. În ciuda faptului că operaţia nu este foarte complicată pentru un medic specialist experimentat, totuşi problemele din sistemul de sănătate românesc întârzie vindecarea pacientului.
Una dintre aceste probleme ar fi, potrivit dr. Ozana Manuela MORARU, medic specialist oftalmolog Centrul Oftalmologic OCULUS, lipsa unei bănci de cornee, care să prezerveze sau să recolteze şi să prezerveze şi să pregătească grefonul pentru realizarea unui transplant de cornee. În acest context, se apelează la resursele din afara ţării, fapt care îl pune pe pacient atât pe lista de aşteptare cât şi la plată.
-
Transplantul de cornee | Operaţia de transplant de cornee
Transplatul de cornee este una dintre cele mai moderne şi mai eficiente metode de redare a vederii. Prin acest tip de intervenţie chirurgicală, corneea, afectată de unele traumatisme sau boli, este înlocuită cu un alt tip de ţesut de acest fel, provenit de la un donator. Corneea este foiţa transparentă de la exteriorul ochiului care permite luminii să pătrundă în ochi, contribuind, alături de cristalin, la focalizarea acesteia pe retină. Pentru a putea îndeplini aceste funcţii, corneea trebuie să fie transparentă şi să aibă o curbură perfectă. “În mod normal, corneea trebuie să fie perfect transparentă. În situaţii patologice, ea are tulburări de transparenţă, uneori foarte accentuate şi împiedică vederea, astfel încât necesită acest transplant de cornee”, spune Prof.Dr. Monica Pop, manager Spitalul de Oftalmologie Bucureşti.
Avantajul major este că elementul transplantabil poate fi recoltat şi de la cadavre, ceea ce nu se poate întâmpla în cazul trasplantării altor organe. Corneea se poate recolta de la cadavru în primele 10 ore după deces. „Mai este un alt avantaj. Nu este nevoie de compatibilitate sanguină, deoarece corneea nu are vase de sânge. Ar trebui ca această intervenţie să se facă pe scară largă.
Din păcate, în România, transplantul de cornee reprezintă o foarte mare problemă, poate cea mai mare din punct de vedere oftalmologic, pentru că a fost oprit în urmă cu aproximativ 6-7 ani deoarece legislaţia cere acordul familiei. Înainte, noi recoltam globul ocular în întregime. În momentul de faţă se poate recolta numai corneea, iar cadavrul respectiv nu este mutilat. Există şi bănci de cornee, dar care nu este tât de eficientă ca şi o cornee proaspătă”, a adăugat Prof Dr. Monica Pop.
Principalele cauze care duc la lezarea şi opacifierea corneei sunt legate de existenţa unor traumatisme sau a unor afecţiuni oftalmologice. Corneea poate fi distrusă în urma contactului cu un obiect ascuţit, a unei arsuri sau după unele contaminări chimice. Alte posibile cauze sunt infecţiile bacteriene sau fungice, distrofiile, bolile ereditare ale corneei sau cataracta.
Operaţia de transplant de cornee se efectuează, în general, sub efectul anesteziei generale. Medicul oftalmolog îndepărtează porţiunea centrală a corneei opacifiate, înlocuind-o cu un ţesut sănătos de acelaşi tip, provenit de la un donator decedat. Ca în cazul oricărei intervenţii chirurgicale, operaţia de transplant cornean implică unele riscuri. Poate exista, de exemplu, posibilitatea rejetului ţesutului transplantat. Semnele unei astfel de complicaţii sunt durerea, sensibilitatea la lumină, roşeaţa ochiului sau scăderea acuităţii vizuale. Prezenţa acestor simptome ar trebui să constituie un motiv serios pentru prezentarea la medicul care a efectuat transplantul. Alte complicaţii pot fi sângerările, apariţia infecţiilor, cicatrici, glaucom, edem al retinei sau cataractă.
Imediat după intervenţia chirurgicală, ochiul va fi pansat. În cele mai multe cazuri, nu există disconforturi postoperatorii, iar dacă acestea apar sunt nesemnnificative şi reduse. În ceea ce priveşte activitatea fizică, aceasta poate fi reluată rapid. Cu toate acestea, până la vindecarea completă a ochiului, pacientul va purta o pereche de ochelari de protecţie. În primele săptămâni de la transplant, vederea este, de obicei, înceţoşată, vindecarea completă putându-se întinde şi până la şase luni. Uneori, intervenţia contribuie la apariţia asigmatismului care poate fi corectat prin folosirea unor ochelari sau a unor lentile de contact. În ciuda existenţei riscurilor, rata de succes a intervenţiei este foarte ridicată.
Translantul de cornee are cel mai ridicat grad de reuşită dintre toate operaţiile de transplant.
-
Operaţia de cataractă
Dr. Călin Tătaru, medic primar oftalmolog, Clinica Alcor
Cataracta, ne spune dr. Călin Tătaru, este o afecţiune caracterizată prin opacifierea unei părţi a ochiului numită cristalin. Cristalinul este o lentilă naturală biconvexă cu rol în focalizarea şi proiectarea imaginilor pe retină. Odată cu înaintarea în vârstă, cristalinul ,,îmbătrâneşte”, se opacifiază astfel că majoritatea persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani prezintă un grad de opacifiere a cristalinului. Evoluţia naturală a cataractei este spre agravare până la pierderea totală a vederii. Nu există tratament care să poată preveni sau opri dezvoltarea cataractei. Cel mai eficient tratament pentru cataractă este cel chirurgical. Operaţia constă în îndepărtarea cristalinului opacifiat şi înlocuirea sa cu un cristalin artificial. Cea mai avansată metodă de operare a cataractei permite îndepărtarea cristalinului printr-o incizie foarte mică. Această metodă se numeşte facoemulsionare. Cristalinul artificial rămâne în ochi pe toată durata vieţii şi permite îmbunătăţirea vederii în 95% din cazuri. În această emisiune puteţi urmări imagini din timpul unei operaţii de cataractă, paşii acestei intervenţii, precum şi informaţii privind tehnicile chirurgicale existente.
www.clinicaalcor.ro
-
Miopia - Partea II
Conf. dr. Monica Pop, directorul Spitalului de Urgenţe Oftalmologice
Conf. dr. Monica Pop, directorul Spitalului de Urgenţe Oftalmologice, ne recomandă un control anual la oftalmolog, deoarece toate tipurile de miopie cresc şi pacientul trebuie să se prezinte la doctor pentru schimbarea dioptriilor. De asemenea, dr Monica Pop face câteva recomandări pentru alegerea ochelarilor: nu trebuie sub nicio formă să achiziţionăm ochelarii care se comercializează la tarabe, deoarece aceştia au lentile de proastă calitate, ramele pot determina alergii serioase, iar numărul de dipotrii nu corespunde cu cel inscripţionat pe lentilă. Ochelarii potriviţi pentru ochi prezintă confort vizual total – nu dau ameţeli, dureri de cap – pacientul doreşte să-i poarte.
Tratamentul miopiei este simplu. Un specialist va face o serie de teste pentru a determina amploarea viciului şi nivelul de corectare necesar. Miopia poate fi corectată cu ajutorul ochelarilor de vedere sau al lentilelor de contact. Altă opţiune este chirurgia refractivă.
Mai mult: reprezintă un exces de refracţie oculară din cauza căruia razele de lumină paralele venite de la infinit se întâlnesc într-un focar situat înaintea retinei. Miopul are o vedere foarte bună de aproape, dar o vedere neclară la distanţă.
Miopia - Partea I
-
Miopia - Partea I
Conf. dr. Monica Pop, directorul Spitalului de Urgenţe Oftalmologice
Conf. dr. Monica Pop, directorul Spitalului de Urgenţe Oftalmologice, dezbate subiectul miopiei, cum se manifestă, care sunt cauzele şi simptomele, perioada când aceasta apare. Dr. Monica Pop ne explică că miopia forte poate înainta toată viaţa şi ne dezvăluie care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un pacient care se supune unei intervenţii de corectare a miopiei: vârsta adultă, miopia să fi stagnat, ochii să nu fie sensibili la infecţii, şi efectuarea unor măsurători de către medicul oftalmolog pentru a investiga dacă structura corneei pacientului permite sau nu o evenuală intervenţie.
Simptomele miopiei sunt uşor de determinat: obiectele aflate la distanţă apar „în ceaţă". Miopia este de obicei detectată în copilărie, din primii ani de şcoală către adolescenţă. Un copil miop poate privi crispat, poate stă prea aproape de televizor, ecran de cinema sau tablă din clasă, poate ţine cărţile foarte aproape atunci când citeşte şi pare a nu fi conştient de prezenţă obiectelor îndepărtate. Această tulburare afectează în mod egal băieţii şi feţele, şi are tendinţa de a se transmite în familie. Schimbările de vedere pot să se dezvolte rapid sau încet şi să se înrăutăţească gradat în timpul copilăriei sau adolescenţei. Tulburarea are tendinţa de a se stabiliza la începutul perioadei adulte.
Miopia - Partea a II-a
Pagina:
1
|
|
