Oncologie

Povestea Onoricăi Abrudanu, subprefectul judeţului Sălaj, a început în urmă cu 20 de ani. Pe vremea aceea avea doar 30 de ani, o vârstă frumoasă, dar de care cancerul nu a ţinut cont. Neşansa a făcut însă ca boala să fie depistată destul de târziu. Şi asta deoarece medicii au suspectat-o mai întâi de sarcină extrauterină şi apoi de metroanexita bilaterală. Povestea impresionantă a unei femei care a învins cancerul, poate fi urmărită în acest material.

Două mii de femei mor în fiecare an din cauza cancerului de col uterin în România. Mai exact, cancerul de col uterin în România cauzează 13 decese la suta de mii de femei, respectiv de 6,3 ori mai mult decât media europeană, potrivit unor statistici prezentate în data de 21 iunie 2011, în cadrul unei întâlniri cu presa ce a avut ca temă „Virusul HPV şi pericolul de cancer de col uterin în România, 2011”.

În acest context, România se situează pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea cauzată de această afecţiune. De altfel, cancerul de col poate fi catalogată ca fiind o boală a femeilor tinere.

Peste 500 de copii sunt diagnosticaţi cu cancer în fiecare an, la noi în ţară, ceea ce face ca această afecţiune să fie a doua cauză de deces la copii. În acest context, în data de 24 mai 2011, a fost deschis la Băneasa Shopping City primul magazin caritabil din România, Hope Pop-Up Store.

Oncologia pediatrică, în România, este o specialitate în plină dezvoltare, dar care are foarte multe probleme, potrivit declaraţiei conf. univ. dr. Gheorghe Popa, medic oncopediatru la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii din Cluj-Napoca, făcute în cadrul Conferinţei Naţionale „Actualităţi în Oncologia Pediatrică”. Cu toate că rezultatele în oncopediatrie, specialitate ce nu este recunoscută oficial în România au început să se vadă, totuşi numărul specialiştilor în domeniu este destul de mic.

Mai mult decât atât, în viitor s-ar putea vorbi chiar de o lipsă a acestora. Pe de altă parte, existenţa unui registru oncologic pediatric ar veni în sprijinul pacienţilor cu această afecţiune. „Este absolut obligatoriu să existe un registru oncologic pediatru pentru că fără date statistice corecte noi nu putem să fim recunoscuţi pe plan internaţional şi nu putem fi nici sprijiniţi pe plan internaţional, nu suntem acceptaţi în cooperarea internaţionala multicentrica”, a mai declarat conf. univ. dr. Gheorghe Popa.

Oncopediatria în România a progresat foarte mult într-un interval de 20-30 de ani. Cu toate acestea, exista loc şi pentru mai bine, după cum a declarat dr. Ştefania Neamţu, şeful Clinicii Oncologie Pediatrică din cadrul Institutului „Prof. dr. Ion Chiricuţă”, în cadrul Conferinţei Naţionale „Actualităţi în Oncologia Pediatrică”, desfăşurată în data de 9 aprilie 2011. La acest nivel s-a ajuns întrucât, „s-a obţinut colaborarea între toţi oncopediatrii din ţară. Fiecare a lucrat individual, şi vorbesc de înainte de ‘89, fiecare ne-am propus să aducem materiale cât am putut din străinătate, protocoale, dar fiecare am mers pe culoarul lui.

Deşi suntem foarte puţini în ţară, 47 de oncopediatri, un număr foarte mic având în vedere necesarul şi creşterea incidenţei cancerului la copii, totuşi lucrăm sistematizat. In altă ordine de idei, am câştigat conceptul că bolnavul oncologic, care supravieţuieşte, nu este bolnav atât cât face tratament, ci el este urmărit ani la rând după aceea, practic toată viaţa. Chiar avem cazuri care sunt predate în secţia de adulţi, avem copii care i-am tratat de cancer în copilărie şi acum sunt părinţi”, a mai subliniat dr. Ştefania Neamţu, de altfel şi unul dintre cei mai vechi specialişti în oncopediatrie din România. 

Pe de altă parte, specialistul a precizat că oncologia este un domeniu costisitor, motiv pentru care nu se poate face în program ambulator. De asemenea, „este un domeniu consumptiv de energie, este un consumptiv cronofag, iar toţi cei care lucrăm în acest domeniu, mai mult de jumătate din viaţă ne-am petrecut-o în spital. Deci oncologia ar trebui să aibă nişte avantaje de dotare, de salarizare şi de încadrare cu personal. Este un domeniu căruia ar trebui să i se dea prioritate, a mai declarat dr. Ştefania Neamţu.

Conferinţa Naţională “Actualităţi în Oncologia Pediatrică”, desfăşurată în data de 9 aprilie 2011, a adunat la un loc specialişti de renume în oncologia pediatrică din România, care au dezbătut şi au încercat să găsească soluţii şi chiar o metodă de a acţiona concret în ceea ce priveşte situaţia oncologiei pediatrice din ţara noastră.

După nouă ore de discuţii, concluziile au constat într-o impulsionare a tuturor celor prezenţi în a lupta pentru soarta bolnavilor de cancer şi pentru a se face ceva concret şi nu doar pe hârtie, potrivit prof. univ. dr. Despina Maria Baghiu, şeful Clinicii Pediatrie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş şi preşedintele Societăţii Române de Hemato - Oncologie Pediatrică. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia P.A.V.E.L.

Deşi s-au făcut eforturi însemnate în domeniul oncologiei pediatrice în ultimii ani, totuşi există şi nemulţumiri legate de implicarea Ministerului Sănătăţii. Potrivit preşedintelui Asociaţiei „Salvează Vieţi”, Carmen Uscatu, „problemele cu care se confruntă asociaţiile şi a pacienţii sunt şi problemele medicilor. Singura problemă a medicilor este că ei nu vor să le recunoască. Există o lipsă a medicamentelor, există nişte protocoale chimioterapeutice ce se urmează, teoretic, şi în România. De asemenea, sunt protocoale internaţionale, dar care presupun existenţa unor medicamente ce nu sunt acreditate de Ministerul Sănătăţii şi, deci, nu sunt aduse în ţară, ele nu există în nicio farmacie. Aceşti pacienţi care au nevoie de aceste tratamente şi le aduc, cum pot, din străinătate”. O altă problemă cu care se confruntă sistemul oncologic din România şi pe care reprezentanta Asociaţiei „Salvează Vieţi” a evidenţiat-o, este lipsa registrului pacienţilor bolnavi de cancer şi al celui donatorilor de celule stem.

„În România, rata de supravieţuire este undeva la 50%. Iar asta în timp ce în străinătate rata este mult mai mare, de peste 80%. Existenţa acestor registre ar reduce bugetul Ministerului Sănătăţii în ceea ce priveşte tratamentele în străinătate pentru că, în acest moment, 40% din tratamentele din străinătate sunt pentru transplanturi de celule stem. Dacă aceste transplanturi s-ar face aici, practic, bugetul Ministerului ar fi redus”, a mai declarat preşedintele Asociaţiei „Salvează Vieţi”, Carmen Uscatu, în cadrul Conferinţei Naţionale „Actualităţi în Oncologia Pediatrică”, desfăşurată în data de 9 aprilie 2011.

Cancerul este o boală ce afectează din ce în ce mai multe persoane. Tocmai de aceea este foarte important să se urmeze un stil de viaţă sănătos încă de la vârste fragede. La fel de important este şi controlul periodic. Cu cât este mai avansat cancerul, cu atât tratarea este mai dificilă. Potrivit psiho-oncologului Adriana Teodoru, foarte multe persoane intră în panică în momentul în care află că au fost diagnosticate cu această boală neoplazică, iar şocul pe care îl suferă poate să aibă efecte deosebite în ceea ce priveşte eficienţa tratamentului.

Cancerul apărut la vârste fragede are un impact cumplit, atât asupra copilului diagnosticat cu cancer, cât şi asupra părinţilor care luptă să-i ofere micuţului şanse reale de vindecare şi de supravieţuire.

În România, principala cauza de mortalitate prin cancer la femeile între 15 şi 44 de ani este cancerul de col uterin, înregistrându-se anual 3.000 de cazuri noi şi un total de 40.000 de femei cu acest diagnostic. La fel de îngrijorător este şi faptul că multe dintre femei nu ştiu că testul Papanicolau este cel prin care se determina boala, iar examenul citologic al colului uterin, Babeş-Papanicolau, duce la o reducere cumulata a riscului de cancer de col cu 94%.

În acest context, în România a fost lansată în data de 3 martie 2011 campania sociala “Testul Papanicolau îţi salvează viaţa” prin care se trage un semnal de alarmă asupra gravităţii acestei afecţiuni maligne.