SănătateaTV - Televiziunea Oamenilor Sănătoşi
ticker
ticker
  • Premieră medicală la Spitalul “Grigore Alexandrescu” - implant cohlear la o fetiţă de 2 ani şi 6 luni Premieră medicală la Spitalul “Grigore Alexandrescu” - implant cohlear la o fetiţă de 2 ani şi 6 luni

    O intervenţie chirurgicală de implant cohlear a fost efectuată la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti. Intervenţia chirurgicală, prima de acest gen din istoria Spitalului „Grigore Alexandrescu”, a constat în inserarea unui implant cohlear pulsar şi a unui procesor vocal unei fetiţe în vârstă de doi ani şi jumătate, născută cu surditate profundă. În urma unei analize complexe efectuate de o comisie de evaluare multidisciplinară condusă de Prof. univ. dr. Dan Mircea Enescu, managerul spitalului, fetiţa a fost selectată pentru a fi operată, implantul cohlear fiind singura soluţie pentru ca ea să poata auzi şi să recupereze limbajul pierdut. „În România, din numărul total al copiilor care se nasc în fiecare an, 1-2% sunt diagnosticaţi cu surditate. Dintre aceştia, aproximativ un sfert sunt diagnosticaţi cu surditate profundă, implantul cohlear fiind singura lor şansă de a auzi.”, a declarat dr. Adrian Tudor, audiolog în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti. O astfel de intervenţie chirurgicală costă în jur de 20.000 de euro, sumă ce nu poate fi subvenţionată de stat decât pentru un număr foarte mic de copii. „Consider că un copil operat la timp are şansa de a-şi recupera handicapul, de a duce o viaţă normală şi de a munci ca un om sănătos. Astfel, pe termen lung, au de câştigat atât copilul, cât şi statul”, a declarat Prof. univ. dr. Dan Mircea Enescu, managerul spitalului, care a reuşit să obţină sursele necesare finanţării acestei operaţii. 

  • Implantul cohlear, o şansă pentru  un copil cu surditate profundă Implantul cohlear, o şansă pentru un copil cu surditate profundă

    Mii de copii din România cu surditate profundă au nevoie de un implant cohlear pentru a avea o viaţă normală. Din păcate, doar câţiva au această şansă. Un astfel de caz este cel al unei fetiţe căreia specialiştii de la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” i-au implantat un astfel de dispozitiv. După luni de zile de tratamente şi teste, fetiţa a primit o nouă şansă. Dr. Adrian Tudor, audiolog, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, spune că implantul cohlear se face la un copil mic, de la vârsta de un an de zile până la vârsta de 7 ani, după al şaselea an de viaţă şansele ca minorul să audă fiind aproape nule. Implantul cohlear se recomandă la un copil care are o scădere de auz, mai mare de 90 de decibeli pe frecvenţele de conversaţie. Înainte de intervenţie se face obligatoriu minim şase luni protezare auditivă. Fetiţa care a fost operată la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” a fost protezată în urmă cu un an pentru hipoacuzie sever-profundă. „Protezarea s-a făcut bilateral. Fetiţa a făcut logopedie săptămânal, însă nu a reuşit să achiziţioneze limbajul. În acest caz, implantul cohlear fiind absolut necesar.”, a declarat, în exclusivitate pentru SănătateaTV,  dr. Adrian Tudor. La nivelul Ministerului Sănătăţii există un program pentru implantul cohlear. În centrele universitare unde se realizează această intervenţie se fac însă maxim 20 de operaţii pe an plătite de stat, iar lista de aşteptare este enormă, peste 6000 de cazuri. „300-350 de cazuri noi apar anual. Dintre aceşti copii nu toţi sunt depistaţi la o vârstă optimă pentru realizarea implantului cohlear.”, a spus Dipl.ing. Ute Helmuth – Zweyer, reprezentant MED-EL Austria, Asociaţia persoanelor cu deficienţe de auz „Ascult viaţa”. 

  • Fixarea protezei auditive, reglarea aparatului si testul de audiometrie tonala Fixarea protezei auditive, reglarea aparatului si testul de audiometrie tonala

     

    Elevă în clasa I, la Şcoala pentru Hipoacuzici din Bucureşti, Lili a trăit minunea primelor sunete abia la 8 ani. SănătateaTV.ro a demarat o acţiune umanitară pentru a-i reda fetiței șansa la o nouă viață, în care tăcerea va lua sfârşit. Cu sprijinul Romsound, companie specializată în protezarea auditivă, Lili a obţinut o proteză auditivă de ultimă generaţie.

    Fiind diagnosticată încă de la naştere cu hipoacuzie neurosenzorială severă, fetiţa nu şi-a pierdut niciodată speranţa că într-o zi va auzi cuvintele blânde ale părinţilor, încurajările rudelor sau sunetele naturii. Lili face parte dintr-o familie cu posibilităţi materiale limitate. Dacă părinţii ar fi ştiut că boala poate fi tratată printr-un implant cohlear ce se poate efectua până la vârsta de 7 ani, acum fetiţa ar fi avut o viaţă normală.

    Când părinţii nu sperau să se mai poată face ceva pentru copilul lor, rugăciunile Lilianei au fost auzite. Cu sprijinul SănătateaTV.ro, Lili a beneficiat de o consultaţie la dr. Adrian George Tudor, medic primar ORL, care a pus diagnosticul afecţiunii de care suferă fetiţa şi a stabilit ce gen de proteză auditivă îi poate reda auzul.

    După realizarea audiogramei tonale şi mulajului urechilor, următorul pas a fost fixarea protezei auditive. Fetiţa a putut auzi, astfel, pentru prima dată, vocea celor din jur. Momentul a fost cu atât mai emoţionant cu cât primele cuvinte auzite au fost cele ale mamei, înlăcrimate şi fericite că micuţa ei aude. Aflată la începutul unei noi vieţi, Lili va trebui să înveţe să audă, să înţeleagă şi să vorbească, având nevoie de sprijinul specializat al unui logoped.

    www.romsound.ro

     
     
  • Protezarea auditiva - Mulajul urechilor Protezarea auditiva - Mulajul urechilor

    Lili, o fetiţă de opt ani, elevă în clasa I, la Şcoala pentru Hipoacuzici din Bucureşti, este pe cale de a începe o nouă viaţă, o viaţă în care poate auzi cuvintele mamei şi toate sunetele din jur. În urma unei campanii de binefacere demarate de SănătateaTV, micuţa a reuşit să obţină o proteză auditivă de ultimă generaţie – Sumo DM, oferită de compania Romsound.

    După realizarea audiogramei tonale şi a tuturor testelor necesare, următorul pas făcut de specialişti pentru ca micuţa să audă, a fost realizarea mulajului urechilor. Luarea mulajului este o etapă extrem de importantă, după cum am aflat chiar de la audioprotezistul Monica Paraschiv. “Realizarea mulajului este o etapă care permite realizarea olivei – piesa care se ataşează la aparatul auditiv. Deoarece fetiţa este născută cu hipoacuzie profundă, trebuie luat mulaj de la ambele urechi. Mulajul contează foarte mult deoarece, atunci când acesta nu este realizat în mod corect, aparatul auditiv fluieră”, a explicat audioprotezistul.

    Operaţiunea de luare a mulajului se realizează într-o cameră insonoră. Iniţial, se introduce un bureţel în urechea fetiţei, apoi materialul de amprentare. După această operaţiune, se va aştepta în jur de două-trei minute pentru ca materialul întărit să fie îndepărtat şi trimis în laborator pentru a se începe confecţionarea olivelor.
     

  • Diagnosticarea surditatii la copii Diagnosticarea surditatii la copii

     

    Să auzi cuvântul mamă abia la 8 ani.  Aceasta este drama prin care trece o fetiţă de numai 8 ani, diagnosticată cu hipoacuzie neurosenzorială severă, boală care i-a răpit şansa de a avea o viață normală. Nu a aflat niciodată cum sună vocea mamei. Nu se poate bucura de sunetul muzicii şi nici nu poate exprima ceea ce simte.

    Acum, datorită implantării unei proteze auditive, obținute cu sprijinul SănătateaTV.ro, acest copil va auzi pentru prima dată.

    Lili este elevă în clasa I, la Şcoala pentru Hipoacuzici din Bucureşti. Locuieşte la cămin, neputând beneficia prea mult de sprijinul părinţilor, care se luptă zilnic cu grijile materiale. Educaţia medicală defectuoasă a făcut ca Lili să suporte afecţiunea timp de 8 ani. Dacă părinţii ar fi ştiut că boala poate fi tratată printr-un implant cohlear ce se poate efectua până la vârsta de 7 ani, acum fetiţa ar fi avut viaţă normală.

    În ciuda handicapului fizic, micuţa nu şi-a pierdut inocenţa şi veselia specifice vârstei. Zâmbeşte frecvent şi nu se sfieşte să îşi arăte afecţiunea cu ajutorul limbajului semnelor. Are note bune şi speră ca într-o zi să poată asculta vocea celor din jur.

    Speranţa Elenei este pe punctul de a deveni realitate. SănătateaTV.ro a demarat o campanie de binefacere pentru a-i reda fetiței șansă la o nouă viață și a reușit să obțină pentru aceasta o proteză auditivă de ultimă generaţie – Sumo Diem - oferită de Romsound, o companie specializată în protezarea auditivă şi promovarea protezelor auditive de ultimă generaţie.

    Compania Romsound se adresează prin serviciile oferite (consiliere, protezare auditivă, service în garanţie şi post garanţie etc.) tuturor persoanelor care au dificultăţi de auz. Produsele promovate sunt destinate, în egala măsura, vârstnicilor, tinerilor şi copiilor.

  • Implantul cohlear la copii Implantul cohlear la copii

    Dr. Alexandru Pascu - Institutul ”Dorin Hociotă”

    Statistic vorbind, 1-3 la mie dintre nou-născuţii vii prezintă probleme de auz şi, dacă nu sunt depistaţi la timp, intervine mutitatea. În acest cazuri care nu pot fi protezate cu implanturile clasice, beneficiază acum de implantul cohlear. Din punct de vedere al copiilor şi al familiilor lor în special, implantul cohlear reprezintă o ultimă soluţie pentru cazurile care nu au altă şansă de recuperare. Înaintea intervenţiei de implant cohlear este, în primul rând, procesul de selectare a cazurilor - cazurile trebuie foarte bine selecţionate, după nişte reguli foarte stricte - apoi urmează etapa chirurgicală, în care intervenţia are loc în apropierea meningelui (creierului) şi de aceea trebuie realizată cu grijă şi profesionalism. Implantul cohlear este alcătuit din două părţi: o parte internă care se implantează în interiorul cohleei şi o parte externă, care primeşte semnalele auditive din mediu pe care le procesează, le amplifică şi le transmite pe cale de unde radio spre implantul cohlear propriu-zis.

    Criteriile după care sunt selectaţi pacienţii sunt multiple:
    -          În primul rând cele medicale, în care toţi candidaţii care nu mai beneficiază de proteză auditivă, sau s-au născut cu un handicap important;
    -          Este nevoie ca pacientul să îndeplinească nişte criterii de sănătate generală având în vedere că intervenţia chirurgicală durează câteva ore, iar organismul trebuie adaptat la acest stres operator;
    -          Examenul imagistic este deosebit de important - un CT şi RMN sunt obligatorii înainte de intervenţia implantului cohlear;
    -          Susţinerea familiei
    Vârsta la copil nu poate depăşi vârsta de 7 ani, iar perioada de asurzire (surditate totală) nu trebuie să depăşească o treime din vârsta biologică. Dr. Alexandru Pascu ne spune că intervenţia se poate face începând de la vârste foarte fragede. Cauzele deficienţelor auditive sunt multiple. Majoritatea sunt genetice, cele dobândite, şi malformaţiile.
  • Sinuzita - tratament Sinuzita - tratament

    Dr. Mioara Toader - Șef Secție ORL, Spitalul de Copii ”Grigore Alexandrescu”

    Tratamentul sinuzitei se efectuează în funcţie de forma sinuzitei. Astfel sinuzitele uşoare, adică acele catarale, se tratează, în general, cu simptomatice precum: picăturile de nas, aerosoli, inhalaţii, tratament antiinflamator. Tratamentul trebuie individualizat, prescris de către medicul ORL-ist. Se preferă ca în formele uşoare să nu se ia antibiotic, iar în formele mai complicate, în formele bacteriene, obligatoriu este introdus şi antibioticul.
    Dacă este un pacient cu diabet şi face sinuzită într-o formă uşoară este bine să se prescrie antibiotic pentru a nu mai apărea alte complicaţii. Picăturile de nas este bine să nu fie folosite mult timp (în general pentru o perioadă de 5-7-10 zile este de preferat, ca la copii sau sugari şi tineri adulţi, să nu se folosească foarte mult timp aceste picături de nas deoarece creează dependenţă). Sunt situaţii în anumite forme de sinuzită, când se prescrie 1- 2 luni de Cortizol cu administrare internazală. Tratamentul trebuie condus de către medicul ORL-ist. De obicei la tratamentul antiinflamator pe cale orală să nu se administreze mult timp tocmai din cauza reacţiilor adverse. Cortizonul de obicei se prescrie mai puţin (chiar deloc) cu excepţia formei de sinuzită gravă, în care se poate administra Cortizon, de preferat în spital, şi urmărit de către medicul specialist.
    Dr. Mioara Toader ne spune că reacţiile adverse care pot apărea la tratamentul cu Cortizon sunt foarte multe – se ţine cont în primul rând de patologia asociată pacientului. La tratamentul antiinflamator nesteroidian, cum ar fi paracetamolul, aspirina, foarte multe medicamente folosite în răceală, pot apare reacţii gastrice inclusiv sângerări digestive. Ca tratament natural se recomandă inhalaţiile, picăturile de nas, tabletele care au o combinaţie de plante speciale pentru sinuzite (în cazurile uşoare de sinuzită), dar în cazurile mai complicate în nici un caz nu este indicat să se rămână pe tratamentul natural. În cazul tratamentului homeopat, în 2-3 zile remediile îşi fac efectul. Pentru sinusurile complicate, obligatoriu se realizează tratament chirurgical. Pacientul trebuie dus imediat în sala de operaţie în momentul în care se întâlnesc pungi de puroi pe obraz sau în regiunea frunţii şi a nasului – andrenat, antibiotic masiv. Operaţia depinde de forma de sinuzită (de ex. la sinuzitele maxilare complicate, intervenţia se face prin cavitatea bucală, în urma căreia pacientul nu rămâne cu semne pe faţă). Printre complicaţiile sinuzitei care pot apărea în cazul în care nu tratăm precoce această boală, se numără exteriorizările, complicaţiile endocraniene (apscese cerebrale, tromboflebite, etc.).
  • Implantul cohlear si dezvoltarea limbajului Implantul cohlear si dezvoltarea limbajului

    Deficienţele auditive afectează dezvoltarea limbajului. Dacă un copil nu aude, nu poate să înveţe să vorbească, deoarece nu poate repeta fonemele pe care le aude. Un handicap cum este surditatea se transformă într-un dublu handicap, respectiv, surdo-mutitatea.

    Cauzele pierderii auzului sunt multiple şi în funcţie de vârstă. Astfel: - la copil – infecţiile (meningita sau oreionul); - la adult – trauma sonoră(profesională); - spre vârsta a treia – când intervine procesul normal de prespiacuzie (adică îmbătrânirea auzului).
    Testele pentru evaluarea auzului sunt împărţite în funcţie de vârstă. Acolo unde copilul este prea mic pentru a răspunde la o audiogramă convenţională şi la nou-născut- se face un examen de screening, pe care, dacă nu îl trece nici prima şi nici a doua oară, după aceea este trimis la specialistul audiolog care stabileşte dacă există într-adevăr hipoacuzie, care este gradul şi tipul hipoacuziei şi după care trebuie intervenit cu ceva: fie o protezare auditivă cu proteze clasice, fie implant cohlear. Persoanele care au anumite probleme auditive, primul la care ar trebui să apeleze este medicul de familie care ştie unde să-l trimită. În funcţie de vârstă sunt centre de audiologie care sunt deschise pentru restul populaţiei. La adulţi, recuperarea este rapidă, spectaculoasă şi 100%. În ceea ce priveşte copii totdeauna există necunoscute, precum numărul de fibre rămase funcţionale, apoi gradul de plasticitate corticală care diferă de la individ la individ, felul în care a fost făcută recuperarea. Există posibilitatea unor posibile complicaţii la implantul cohlear. Există patru centre specializate în care se face implantul cohlear. Astfel: în ţară - Institutul de fonoaudiologie şi chirurgie funcţională ORL Prof. Dr. Dorin Hociotă, Clinica ORL Timişoara, Clinica ORL din Iaşi şi Clinica ORL din Cluj. La noi, în fiecare an ar putea să apară 100 de cazuri noi de hipoacuzie profundă la nou-născut.
  • Sinuzitele - Complicaţii, diagnostic şi tratament Sinuzitele - Complicaţii, diagnostic şi tratament

    Dr. Drăgulescu Maria Celesta, medic specialist ORL

    Sinuzitele sunt infecţii ale membranei mucoase care căptuşeşte interiorul foselor nazale şi sinusurile (spaţii goale, cavităţi localizate în jurul ochilor, obrajilor şi a nasului). Există două tipuri de sinuzită: acută (sub 3 săptămâni, cu debut brusc) şi cronică (pe termen lung, mai mult de 3 luni). Cauzele care declanşează sinuzitele sunt: o răceală recentă, o infecţie virală sau bacteriană, sau o infecţie de căi aeriene superioare sau din cauza unei rinite alergice cronică, sau a unui sept deviat, traumatism la nas, polipi. Se recomandă consultul O.R.L dacă sunt prezente simptome specifice sinuzitelor precum: durere la nivelul feţei sau incisivilor, la nivelul piramidei nazale şi pleoape, cefalee, secreţii nazale dense. Diagnosticarea sinuzitei cronice se realizează prin: endoscopia nazală (în endoscopia nazală, un tub subţire şi flexibil cu un bec cu fibră optică ataşat la el (endoscop) este introdus în nas. Această permite medicului să inspecteze vizual interiorul sinusurilor); imagistică (tomografia computerizată arată detalii ale sinusurilor şi ale zonei nazale, şi poate dezvălui o inflamaţie profundă sau o infecţie care este dificil de detectat cu un endoscop); speculul nazal (dacă medicul consideră că aţi putea avea polipi nazali, îi poate caută cu un dispozitiv numit specul nazal, care arată că o pereche de cleşti pentru zahăr) Tratament pentru sinuzită cronică – ne explică dr. Drăgulescu Maria - include: antibiotice, corticosteroizii, antifungice, tratament chirurgical, imunoterapie.

  • Amigdalita - Prevenţie Amigdalita - Prevenţie

    Prof. dr. Dorin Sarafoleanu, şeful Clinicii O.R.L a Spitalului Sfânta Maria

    Metoda cea mai eficientă de prevenire a amigdalitei, ne spune prof.dr. Dorin Sarafoleanu, este urmarea normelor principale de igienă şi sănătate, în special în preajma persoanelor infectate. Este deosebit de important spălarea mâinilor şi păstrarea obiectelor de igienă numai pentru uz personal, spălarea şi dezinfectarea suprafeţelor şi a obiectelor cu care se vine în contact. Netratată, o infecţie poate duce la formarea unui abces în interiorul sau în jurul amigdalelor, sunt anumite tulpini de streptococi ce duc la complicaţii tardive, printre care inflamarea rinichilor (nefrită) şi reumatismul articular acut. Tratamentul amigdalitei constă, pe lângă medicaţia obişnuită, în odihnă şi consumul de lichide. Antibioticele de generaţie 2 au făcut ca tratamentul amigdalitelor să fie mult mai uşor şi intervenţiile chirurgicale mai rar întâlnite. După adenotonsilectomie, amigdalele nu mai cresc la loc.

    Amigdalita - Prezentare generală - Partea I

Newsletter

Vrei să fii la curent cu noutăţile Sănătatea TV:


Nume:
E-mail: