ORL

Otomastoidita reprezintă inflamarea mucoasei urechii şi a cavităţii osoase din osul temporal, a declarat, pentru SănătateaTV, conf. dr. Dan Cristian Gheorghe, medic primar O.R.L.,  la Spitalul Clinic “Maria Sklodowska Curie”. În situaţia în care mucoasa şi osul subiacent se inflamează,  putem vorbi, cu certitudine, de o otomastoidită, a precizat dr. Gheorghe.

Pe lângă modificările genetice cunoscute, surditatea congenitală apare şi din cauze extrinseci, a declarat, pentru SănătateaTV, prof. dr. Dorin Sarafoleanu. Cauzele extrinseci nu arată că ar exista modificări ale cromozomilor, dar, în timpul sarcinii, pot să modifice cromozomii  şi, din părinţi normali, să se nască copii cu deficienţe de auz.

Surditățile congenitale sau genetice se pot clasifica dihotomic, susține prof. dr. Dorin Sarafoleanu, medic primar O.R.L. și membru al Academiei de Științe Medicale. Sindroamele genetice sindromatice (apar la copiii care provin din familii de surzi) sunt autozomale, monogenice și recesive și implică un caracter neurosenzorial profund.

Surditatea congenitală este o surditate de cauză genetică, produsă de 80 de gene cunoscute până în prezent, a declarat, pentru SănătateaTV, prof. dr. Dorin Sarafoleanu, medic primar O.R.L., membru al Academiei de Stiinţe Medicale. Aceste 80 de gene, susţine prof. dr. Dorin Sarafoleanu, pot să afecteze aparatul acustico-vestibular, în perioada embrionară, rezultând surditatea congenitală.

Unul din 800 de copii se naşte cu o deficienţă de auz, potrivit unei statistici europene.

Una dintre problemele cu care se confruntă destul de des medicii Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” o reprezintă corpii străini blocaţi la nivelul căilor respiratorii superioare. „Este vorba de corpii străini care intră în plămâni în timpul unui acces de râs, de plâns, de tuse. De asemenea, copiii înghit diferite obiecte: monede, nasturi, fragmente de jucării, cuie, cheiţe care se opresc de regulă la nivelul strâmtorilor esofagiene”, a spus Dr. Mioriţa Toader, medic primar ORL, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”. Aproximativ 10% din corpii străini ajung în arborele bronşic, mai ales la copil, determinând fenomene obstructive şi deces dacă nu se intervină de urgenţă pentru extragerea acestuia. Pentru extragerea corpilor străini din căile respiratorii se folosesc endoscoape – bronhoscoape şi esofagoscoape. Cu ajutorul fibroscopului, corpul străin poate fi văzut în interiorul corpului, fiind extrase mult mai uşor. Extracţia corpilor străini se face sub anestezie generală. „În general, în plămâni sunt corpi străini organici, proveniţi din mâncare. În esofag găsim mai mult corpi străini înghiţiţi, jucării mici sau diferite alte obiecte. Vreau să le spun părinţilor să fie mai atenţi la ceea ce le dau copiilor să mânânce, la jucăriile pe care le cumpără, recomandându-le ca până la vârsta de 5 ani să nu le ofere niciodată seminţe, alune, boabe de fasole, de porumb, să se uite bine la jucării, să fie adaptate vârstei şi mai ales să fie atenţi în grija cui îşi lasă copiii”, adaugă  Dr. Mioriţa Toader, medic primar ORL, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”.

O intervenţie chirurgicală de implant cohlear a fost efectuată la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti. Intervenţia chirurgicală, prima de acest gen din istoria Spitalului „Grigore Alexandrescu”, a constat în inserarea unui implant cohlear pulsar şi a unui procesor vocal unei fetiţe în vârstă de doi ani şi jumătate, născută cu surditate profundă. În urma unei analize complexe efectuate de o comisie de evaluare multidisciplinară condusă de Prof. univ. dr. Dan Mircea Enescu, managerul spitalului, fetiţa a fost selectată pentru a fi operată, implantul cohlear fiind singura soluţie pentru ca ea să poata auzi şi să recupereze limbajul pierdut. „În România, din numărul total al copiilor care se nasc în fiecare an, 1-2% sunt diagnosticaţi cu surditate. Dintre aceştia, aproximativ un sfert sunt diagnosticaţi cu surditate profundă, implantul cohlear fiind singura lor şansă de a auzi.”, a declarat dr. Adrian Tudor, audiolog în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti. O astfel de intervenţie chirurgicală costă în jur de 20.000 de euro, sumă ce nu poate fi subvenţionată de stat decât pentru un număr foarte mic de copii. „Consider că un copil operat la timp are şansa de a-şi recupera handicapul, de a duce o viaţă normală şi de a munci ca un om sănătos. Astfel, pe termen lung, au de câştigat atât copilul, cât şi statul”, a declarat Prof. univ. dr. Dan Mircea Enescu, managerul spitalului, care a reuşit să obţină sursele necesare finanţării acestei operaţii. 

Mii de copii din România cu surditate profundă au nevoie de un implant cohlear pentru a avea o viaţă normală. Din păcate, doar câţiva au această şansă. Un astfel de caz este cel al unei fetiţe căreia specialiştii de la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” i-au implantat un astfel de dispozitiv. După luni de zile de tratamente şi teste, fetiţa a primit o nouă şansă. Dr. Adrian Tudor, audiolog, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, spune că implantul cohlear se face la un copil mic, de la vârsta de un an de zile până la vârsta de 7 ani, după al şaselea an de viaţă şansele ca minorul să audă fiind aproape nule. Implantul cohlear se recomandă la un copil care are o scădere de auz, mai mare de 90 de decibeli pe frecvenţele de conversaţie. Înainte de intervenţie se face obligatoriu minim şase luni protezare auditivă. Fetiţa care a fost operată la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” a fost protezată în urmă cu un an pentru hipoacuzie sever-profundă. „Protezarea s-a făcut bilateral. Fetiţa a făcut logopedie săptămânal, însă nu a reuşit să achiziţioneze limbajul. În acest caz, implantul cohlear fiind absolut necesar.”, a declarat, în exclusivitate pentru SănătateaTV,  dr. Adrian Tudor. La nivelul Ministerului Sănătăţii există un program pentru implantul cohlear. În centrele universitare unde se realizează această intervenţie se fac însă maxim 20 de operaţii pe an plătite de stat, iar lista de aşteptare este enormă, peste 6000 de cazuri. „300-350 de cazuri noi apar anual. Dintre aceşti copii nu toţi sunt depistaţi la o vârstă optimă pentru realizarea implantului cohlear.”, a spus Dipl.ing. Ute Helmuth – Zweyer, reprezentant MED-EL Austria, Asociaţia persoanelor cu deficienţe de auz „Ascult viaţa”. 

Elevă în clasa I, la Şcoala pentru Hipoacuzici din Bucureşti, Lili a trăit minunea primelor sunete abia la 8 ani. SănătateaTV.ro a demarat o acţiune umanitară pentru a-i reda fetiței șansa la o nouă viață, în care tăcerea va lua sfârşit. Cu sprijinul Romsound, companie specializată în protezarea auditivă, Lili a obţinut o proteză auditivă de ultimă generaţie.

Fiind diagnosticată încă de la naştere cu hipoacuzie neurosenzorială severă, fetiţa nu şi-a pierdut niciodată speranţa că într-o zi va auzi cuvintele blânde ale părinţilor, încurajările rudelor sau sunetele naturii. Lili face parte dintr-o familie cu posibilităţi materiale limitate. Dacă părinţii ar fi ştiut că boala poate fi tratată printr-un implant cohlear ce se poate efectua până la vârsta de 7 ani, acum fetiţa ar fi avut o viaţă normală.

Când părinţii nu sperau să se mai poată face ceva pentru copilul lor, rugăciunile Lilianei au fost auzite. Cu sprijinul SănătateaTV.ro, Lili a beneficiat de o consultaţie la dr. Adrian George Tudor, medic primar ORL, care a pus diagnosticul afecţiunii de care suferă fetiţa şi a stabilit ce gen de proteză auditivă îi poate reda auzul.

După realizarea audiogramei tonale şi mulajului urechilor, următorul pas a fost fixarea protezei auditive. Fetiţa a putut auzi, astfel, pentru prima dată, vocea celor din jur. Momentul a fost cu atât mai emoţionant cu cât primele cuvinte auzite au fost cele ale mamei, înlăcrimate şi fericite că micuţa ei aude. Aflată la începutul unei noi vieţi, Lili va trebui să înveţe să audă, să înţeleagă şi să vorbească, având nevoie de sprijinul specializat al unui logoped.

www.romsound.ro

Lili, o fetiţă de opt ani, elevă în clasa I, la Şcoala pentru Hipoacuzici din Bucureşti, este pe cale de a începe o nouă viaţă, o viaţă în care poate auzi cuvintele mamei şi toate sunetele din jur. În urma unei campanii de binefacere demarate de SănătateaTV, micuţa a reuşit să obţină o proteză auditivă de ultimă generaţie – Sumo DM, oferită de compania Romsound.

După realizarea audiogramei tonale şi a tuturor testelor necesare, următorul pas făcut de specialişti pentru ca micuţa să audă, a fost realizarea mulajului urechilor. Luarea mulajului este o etapă extrem de importantă, după cum am aflat chiar de la audioprotezistul Monica Paraschiv. “Realizarea mulajului este o etapă care permite realizarea olivei – piesa care se ataşează la aparatul auditiv. Deoarece fetiţa este născută cu hipoacuzie profundă, trebuie luat mulaj de la ambele urechi. Mulajul contează foarte mult deoarece, atunci când acesta nu este realizat în mod corect, aparatul auditiv fluieră”, a explicat audioprotezistul.

Operaţiunea de luare a mulajului se realizează într-o cameră insonoră. Iniţial, se introduce un bureţel în urechea fetiţei, apoi materialul de amprentare. După această operaţiune, se va aştepta în jur de două-trei minute pentru ca materialul întărit să fie îndepărtat şi trimis în laborator pentru a se începe confecţionarea olivelor.