-
O nouă tehnică de transplant osos la Spitalul Maria Curie
O nouă premieră medicală a avut loc în Bucureşti, la Spitalul Clinic de Urgenta pentru copii Maria Sklodowska Curie. Medicii de aici au efectuat un transplant de os de la o persoană aflată în moarte cerebrală, la o tânără de 23 de ani, care suferă de boala oaselor de sticlă. Pacienta nu a mai mers în picioare de mai mult de cinci ani. Specialiştii de la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii Maria Sklodowska Curie din Capitală au refăcut grosimea osului astfel încât mai târziu pacienta să fie capabilă să stea în picioare şi să meargă. Operaţia a durat patru ore şi a presupus aplicarea unui nou model de transplant osos cu sistem originar de fixare în osteogeneza imperfectă.
Recoltarea unui grefon fibular de la un pacient aflat în moarte cerebrală are avantajul că este mult mai solid şi reprezintă o componentă de regenerare mai bună. Totodată s-a folosit un sistem original tijă-şurub distal antirotator pentru sinteza centromedulară în boala oaselor de sticlă. Ultima etapă a operaţiei a constat în aplicare sistemului de fixare cu şuruburi şi a unei plăci adaptative. Din echipa operatorie au făcut parte prof. univ. dr. Gheorghe Burnei, şeful Clinicii Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică, dr. Şt. Gavriliu, specialist în chirurgie şi ortopedie pediatrică, dr. D. Hodorogea, medic rezident, dr. T. ElNayef şi anest. dr. Luminiţa Ilie.
-
Mobilitate şi confort cu ajutorul fotoliilor Ortopedica
Centrul Ortopedica este unul dintre principalii jucători pe piața românească a dispozitivelor medicale, ale carui principii se bazează pe un scop foarte simplu, acela de a oferi oamenilor mai multa mobilitate și independență. Astfel, Centrul Ortopedica vine în sprijinul persoanelor care nu au independenţă în mobilitate, cu o gamă de produse care le satisface această necesitate şi le oferă cele mai bune alternative. Fotoliile rulante sunt unele dintre cele mai frecvente dispozitive pe care persoanele cumobilitate redusă le folosesc în deplasările zilnice.
Un astfel de dispozitiv este fotoliul rulant cu antrenare manuală din gama Kuschall, care este destinat tuturor persoanelor active care îşi doresc independenţă la deplasare. Fotoliul rulant Kuschall respectă cerinţele de execuţie de la nivelul Comunităţii Europene şiprezintă o serie de caracteristici care îl transformă într-un dispozitiv ce poate fi utilizat cu uşurinţă atât în interior, cât şi în exteriorul clădirilor.
Scuterul cu patru roţi LEO este un model destinat persoanelor care îşi doresc independenţă şi siguranţă, iar manevrarea şi deplasarea se fac în condiţii optime, în special în exteriorul clădirilor, dar şi în interior, datorită structurii şi tehnologiei de care dispune. Având un design modern şi elegant, scuterul LEO satisface cele mai exigente dorinţe estetice ale utilizatorilor.
Centrul Ortopedica furnizează scaune rulante ideale pentru deplasarea pacienţilor cu mobilitate redusă. Fotoliul rulant REA asigură suport şi poziţionare atât pentru utilizatori cu activitate moderată, cât şi pentru utilizatori pasivi, iar dintre caracteristicile principale ale scaunului rulant Rea amintim stabilitatea şi siguranţa pe care o conferă utilizatorilor.
Fotoliul rulant cu antrenare electrică Mistral este un dispozitiv de deplasare caracterizat prin dotări moderne, dar şi printr-o calitate ireproşabilă a execuţiei, fapt care oferă utilizatorului independenţă şi confort la deplasare, atât în interior cât şi în exteriorul clădirilor. Mai exact, execuţia fotoliului rulant cu antrenare electrică Mistral se situează la nivelul cerinţelor Comunităţii Europene.
Mai multe informaţii despre fotoliul Kuschall pot fi citite aici
Mai multe informaţii despre scuterul cu patru roţi LEO pot fi citite aici
Mai multe informaţii despre fotoliul REA pot fi citite aici
Mai multe informaţii despre fotoliul Mistral pot fi citite aici
Acesta este un material publicitar. Informaţiile furnizate aparţin persoanei intervievate. Pentru orice problemă de sănătate adresaţi-vă medicului.
-
Cel mai complex caz de scolioză din lume, operat la București
Medicii români bat din nou recorduri. Cel mai complex caz de scolioză din lume a fost operat la Spitalul Clinic Central de Copii Grigore Alexandrescu din Bucureşti. Pacienta, o adolescentă de 16 ani, avea o curbură de 160 de grade, situaţie neîntâlnită în literatura de specialitate.
Potrivit prof. Dr. Mihai Jianu, şeful Secţiei Ortopedie şi Traumatologie Pediatrică, Spitalul Clinic Central de Copii Grigore Alexandrescu, și unul dintre cei patru specialişti care au operat-o pe tânără, scolioza este o boală care afectează din ce în ce mai multe persoane, în special pe cele tinere.
Prof. dr. Mihai Jianu susține că scolioza apare în special la pubertate, 80% din aceste cazuri fiind identificate la sexul feminin. Afecţiunea este mai des întâlnită la fete din cauza unor tulburări endocrine şi a unei predispoziţii genetice. Ministerul Sănătăţii sub egida Spitalului Clinic Central de Copii Grigore Alexandrescu Bucureşti a iniţiat un program naţional de depistare precoce şi tratament al scoliozei. În cadrul programului, medici din fiecare judeţ al ţării vor învăţa ce este scolioza, cum se depistează şi cum se tratatează.
-
Corsete profesioniste pentru problemele coloanei vertebrale
Corsetele din material termoformabil sunt orteze care permit susținerea sau corectia coloanei vertebrale. “Ortezele pentru coloana vertebrală sunt indicate pentru afecțiunile congenital sau dobândite ale coloanei vertebrale. Dintre acestea, cea mai importantă și cea mai frecventă afecțiune este scolioza.
Scolioza necesită în cadrul tratamentului ei
ortezare cu
corset. Există mai multe tipuri de
corsete, pentru fiecare tip de scolioză în parte”, spune
Dr. Alexandru ULICI, Medic Primar Ortoped Pediatru, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii “Grigore Alexandrescu”.
ORTOPEDICA realizează
orteze personalizate de susținere, corecție sau tratament,
corsete ce se disting prin calitatea execuției și confortul asigurat pacienților.
Rolul corsetelor de susținere este de a menține coloana vertebrală într-o anumită poziție. Practic, aceste corsete asigură contenția și detensionarea structurilor colanei vertebrale, greutatea ce apasa la nivelul coloanei vertebrale fiind preluată de crestele iliace.
Utilizarea corsetelor de sustinere este indicată în afecțiuni precum herniile discale, osteoporoza, sechele de fractură, metastaze osoase, tuberculoză localizată la nivel osos.
Ceea de-a doua grupă, corsetele de corecție reprezintă o metodă importantă de tratament a deviațiilor coloanei vertebrale ce apar la copii și adolescenți.
Utlizarea unui corset de corecție poate să înlocuiască în unele situații tratamentul printr-o intervenție chirurgicală. Utilizarea unui corset de corecție trebuie întodeauna asociată cu tratamentul prin kinetoterapie.
SănătateaTV prezintă procesul tehnologic de realizare a unui corset de către specialiștii ORTOPEDICA, de la anamneza și examenul clinic, la executarea mulajului gipsat, a mulajului pozitiv și rectificarea acestuia, până la finisarea produsului și livrarea acestuia către pacient.
“Prima etapa în relizarea unui corset din material termoformabil este reprezentată de luare unui mulaj gipsat la nivelul regiunii trunchiului. Înainte de relizarea mulajului, specialistul ORTOPEDICA verifică asimetriile crestelor iliace, asimetriile membrelor inferioare, deviatiile bazinului, asimetrii ale umerilor. Toate aceste examinări se realizează și cu ajutorul dispozitivului LASAR, ce permite o analiză precisă a echilibrului postural al pacientului”, spune Cristian David, trainer ORTOPEDICA .
Mulajul negativ va fi realizat respectând curburile fiziologice în plan sagital folosindu-se feşi gipsate de 15 cm pentru înglobarea umerilor, iar pentru restul mulajului de 20 cm. Feşile gipsate sunt derulate, fără a se exercita strângere excesivă, începând cu centura pelviană şi urcând spre nivelul toracic. Mulajul se orienteaza pe reperele osoase funcție de zona înglobată de corset.
Prin turnarea ipsosului în mulajul negativ se obţine mulajul pozitiv. Rectificare acestuia va fi executată conform fişei de măsuri şi a radiografiilor. Etapa de rectificarea a mulajului se încheie prin finisarea acestuia. Cu cât mulajul este mai bine finisat cu atât viitorul corset va fi mai estetic la interior.
Rectificarea mulajului pozitiv reprezintă o etapă foarte importantă în realizarea corsetului. Rectificarea corectă a mulajului este esenţială, de ea depinzând eficacitatea tratamentului ortopedic. Un mulaj impropriu rectificat duce la realizarea unui corset defectuos, a cărui purtare poate agrava rapid starea clinică a pacientului
Confecţionarea corsetului se realizeză prin termoformarea sub vid a polietilenei, pe mulajul pozitiv rectificat. După uscare, mulajul poate fi pregătit pentru termoformare.
După ce corsetul a fost scos de pe mulaj, decupajele acestuia trebuie finisate astfel încât acestea să nu rănească pacientul la îmbrăcarea de probă.
„În final, pacientul este îmbrăcat în corset pentru a verifica atât funcţionalitatea cât şi esteticul ortezei. În funcţie de cele constatate la probă corsetul va fi rectificat şi finisat. În momentul în care se consideră că orteza nu mai necesită modificări se vor monta sistemul de fixare şi capitonajul. Sistemul de fixare constă într-o serie de benzi Velcro. Înaintea livrării corsetului, pacientul este încă o dată îmbrăcat cu acesta, iar tehnicianul ortoprotezist va verifica din nou eficacitatea şi aspectul corsetului, dar şi confortul pacientului” a adăugat Cristian David, trainer ORTOPEDICA.
Livrarea corsetului nu reprezintă ultima întâlnire cu pacientul. Tehnicianul ortoprotezist împreună cu medicul vor trebui să verifice starea corsetului şi a pacientului la fiecare 6 luni. Prima vizită este recomandat a se face după 3-4 luni. Astfel se va observa dacă orteza trebuie ajustată sau refăcută. Cauzele ce pot duce la rectificarea sau înlocuirea corsetului sunt: creşterea pacientului, corsetul fiind prea mic, sau diminuarea curburilor, orteza necesitând presiuni mai ferme sau camere de expansiune mai voluminoase.
-
Protezarea şoldului - Implantarea protezei şi închiderea plăgii
Conf. dr. Radu Rădulescu, Şef Secţie Ortopedie Traumatologie, Spitalul Universitar Bucureşti
Articulaţia naturală a şoldului este o articulaţie de formă „bilă în cupă”. Bila” este capul femurului, iar „cupa” este acetabul, o cavitate a osului coxal.
Conf. Univ. Dr. Radu Rădulescu, şeful secţiei de Ortopedie Traumatologie din cadrul Spitalului Universitar Bucureşti, precizează că proteza de şold implică înlăturarea chirurgicală a bilei şi cupei naturale şi înlocuirea cu o bilă din metal inserată pe femur şi o cupă din material plastic.
Dr. Radu Rădulescu subliniează că în cazul acestei intervenţii foarte importantă este potrivirea perfectă a piesei ce urmează a fi implantată. „Dacă nu se realizează această potrivire pot apărea situaţii în care piesa să se răstoarne. Acest lucru ar duce la o complicaţie nedorită pentru care este nevoie de o reintervenţie”, a spus dr. Radu Rădulescu.
Pentru a se realiza potrivirea perfectă, piesa se implantează în varianta necimentată cu 1 mm mai mare decât orificiul făcut. Cupa care se implantează are pe dos o plasă de titaniu prin ochiurile căreia pătrunde substanţa osoasă. Peste această piesă se ataşează o interfaţă de polietilenă.
După implantarea cupei, se implantează piesa femurală. Pentru ca nivelul de implantare să fie cel corect, se va efectua o mică recupă la nivelul bontului femural.
La protezele necimentate, coada protezei trebuie să fie perfect adaptată ca dimensiune, acesta fiind un aspect extrem de important. „Dacă acest lucru nu se realizează, este foarte posibil să se luxeze proteza, să sară capul din codil”, declară dr. Radu Rădulescu.
Implantul, care este acoperit cu o plasă poroasă de titaniu, se introduce în canalul femural. Se fixează apoi şi se completează cu capul femural care intră în articulaţie.
Odată implantată proteza, se trece la închiderea plăgii în straturile anatomice respective. Pentru a se evita producerea unui hematom, postoperator se vor folosi tuburi de dren.
-
Recuperarea postoperatorie după protezarea şoldului
Conf. univ. dr. Radu Rădulescu, Şef Secţie Ortopedie Traumatologie, Spitalul Universitar Bucureşti
Recuperarea postoperatorie după protezarea şoldului este foarte rapidă, informează conf. univ. dr. Radu Rădulescu. Potrivit acestuia, după două zile de la intervenţie, pacientul începe să meargă folosind cadrul sau cârjele. La câteva săptămâni, bolnavul începe să meargă liber, putându-se sprijini pe piciorul operat.
Perioada de spitalizare durează între 7 şi 10 zile, în condiţiile în care nu apar alte complicaţii. Printre complicaţiile care pot surveni în urma intervenţiei de protezare a şoldului se numără tromboflebita, infecţiile postoperatorii sau luxarea protezei. Cu toate acestea, printr-un tratament preventiv administrat corespunzător, rata apariţiei complicaţiilor este redusă la minimum.
După operaţia de protezare a şoldului, pacientul va urma, timp de şase săptămâni, un tratament medicamentos anticoagulant, în modul acesta, prevenindu-se apariţia tromblofebitei.
La două săptămâni după operaţie se scot firele, urmând ca la şase săptămâni să se efectueze un control amănunţit care să ofere informaţii prinvind modul în care a fost primită proteza de şold.
-
Protezarea soldului - incizia, sectionarea capului femural si alezajul cavitatii
Conf. Univ. Dr. Radu Rădulescu, Şef Secţie Ortopedie Traumatologie, Spitalul Universitar Bucureşti.
Protezarea de şold este recomandată în coxartroză, atunci când boala se află într-un stadiu avansat, iar leziunile degenerative de la nivelul şoldului sunt grave.
Pentru efectuarea acestei intervenţii nu există o limită de vârstă. Dacă starea biologică a pacientului este una bună, permiţând anestezia şi efectuarea paşilor operatori, protezarea de şold poate fi recomandată la orice vârstă.
Înainte de operaţia de protezare de şold, este necesar un planning preoperator, prin intermediul căruia medicul să poată stabili tipul de proteză care trebuie implantată. După planning, urmează intervenţia propriu-zisă. Va fi efectuată o incizie la nivelul şoldului , secţionându-se planurile superficiale, şi accesând şoldul respectiv. Chirurgul ortoped va elimina articulaţie veche uzată şi o va înlocui cu proteza, formată din două piese: o piesă la bazin şi una femurală. Cele două componente au un cuplu de frecare care va facilita mişcarea în articulaţia şoldului.
Conf. Univ. Dr. Radu Rădulescu, Şeful Secţie Ortopedie Traumatologie a Spitalului Universitar Bucureşti efectuază o astfel de intervenţie în cazul unei femei în vârstă de 70 de ani, care prezintă coxartroză pe partea dreaptă. Echipa medicală implantează o proteză de şold necimentată care va restabili funcţia şoldului.
-
Gonartroza - diagnostic, tratament si recuperare medicala
Conf. dr. Radu Rădulescu - Şef Sectie Ortopedie Traumatologie - Spitalul Universitar Bucureşti
Diagnosticul gonartrozei se realizează cu ajutorul examenului radiologic de genunchi. La examen vor apărea modificări majore de structură, proeminenţe osoase suplimentare, îngustarea spaţiului articular, până la dispariţia acestuia şi modificarea de ax a membrului inferior.
În funcţie de acest examen se va stabili dacă gonartroza depistată este într-o fază prechirurgicală sau dacă este necesară intervenţia chirurgicală.
În faza prechirurgicală se instituie un tratament medicamentos şi gimnastică de recuperare, când aceste metode nu dau rezultate, se injectează în articulaţie o substantă vâsco-elastică cu textura uleioasă a cărui principal scop este să îmbrace cartilagiul, făcând să scadă coeficientul de frecare, reducând uzura mecanismului articular.
Atunci când este necesară o intervenţie chirurgicală, pot exista două variante ale intervenţiei. În artrozele incipiente se foloseşte artroscopia sau o incizie prin care se face o abraziune şi o spalarea a articulaţiei. Acesta operaţie are o perioadă foarte scurtă de recuperare şi un efect benefic asupra simptomatologiei pacientului.
O altă intervenţie adresată genunchiului este corectarea axului, pacienţilor cu o artroza constituită prin implantarea protezei totală de articulaţie. Operaţia necesită un grad mai mare de recuperare, însă nu este nevoie imobilizarea pacientului; în 48 de ore acesta se poate sprijini pe picioare şi poate face primii paşi. Postoperator se recomandă sesiuni de kinetoterapie, de recuperare, pentru redobândirea mobilităţii totale. Durata unei proteze este de 15-20 de ani, perioada de folosinţă este scurtată în special de obezitate.
-
Gonartroza - complicatii si metode de preventie
Conf. Dr. Radu Rădulescu- Şef Secţie Ortopedie Traumatologie “Spitalul Universitar Bucureşti”
După intervenţia chirurgicală de corectare a gonartrozei, pacientul va sta 7 zile in spital, timp în care va începe perioada de recuperare cu ajutorul cadrului metalic. La 14 zile va începe tratamentul ambulator şi se va întoarce pentru scoaterea firelor, la 6 săptămâni va face primul control radiologic, apoi se va întorce la control la 3 luni, 6 luni, 1 an şi anual, dacă nu există alte complicaţii.
Principalele complicaţii ale operației de corectare a gonatrozei pot fi: tromboembolia, care este prevenită de tratamentul anticoagulant administrat timp de 45 de zile de la operaţie; infecţia, care afectează sub 1% din cazuri datorită administrării de antibiotice; cimentarea protezei, cauza fiind obezitatea sau traumatismele.
Pot să apară şi reacţii de respingere a materialului din care este confecţionată proteza, aceste cazuri fiind foarte rare; soluţia rezidă în materialele speciale hipoalergenice.
Conf. Dr. Radu Rădulescu ne dezvăluie metode de prevenţie în cazul gonartrozei infantile, acestea fiind: diagnosticarea şi tratarea deviaţiilor de ax, a rahitismului, a unor boli neurologice care duc la imbalanţe musculare, platfusului la copiii de peste 3 ani, supragreutate şi orice alta boală care în copilărie duce la deformarea genunchilor.
-
Coxartroza - tratamente si precautii
Conf. Dr. Radu Rădulescu, Şef Secţie Ortopedie Traumatologie, Spitalul Universitar Bucureşti
În fază incipientă, tratamentul coxartrozei este unul medicamentos. Medicametele recomandate, în această situaţie, sunt cele antiinflamatorii şi decontracturante musculare. Tratamentul poate include şi şedinţe de fizioterapie, însoţite de administrarea unor substanţe condroprotectoare, care ajută la prevenirea deteriorării cartilagiului.
Unele coxartroze se opresc din evoluţie înainte de a fi necesară intervenţia chirurgicală. Atunci când boala evoluează iar simptomele nu mai pot fi eliminate prin tratamentul medicamentos, medicul ortoped recomandă intervenţia chirurgicală. Procedura constă în înlocuirea şoldului cu o proteză totală de şold. Proteza are două componente: prima se implanteză la nivelul bazinului iar cea de-a doua la nivelul femurului. Aceste două componente funcţionează pe baza unui cuplu de mişcare. În cazul persoanelor în vârstă, sunt indicate protezele cimentate. În cazul persoanelor tinere este recomandată varianta necimentată.
Protezele de şold nu au o durată nelimitată, ele trebuind a fi schimbate la un interval de 10-15 ani.
