-
Vaccinarea la copii - Partea I
Dr. Gabriela Munteanu, pediatru, Policlinica Nr. 10
Imunizarea reprezintă o metodă de creştere a rezistenţei organismului şi se realizează prin introducerea unui antigen care să determine organismul copilului să formeze anticorpi. Când copilul nu este vaccinat este posibil să facă boala care, cu cât apare la o vârstă mai mică cu atât este mai periculoasă prin complicaţiile pe care le poate da.
Este bine să se urmeze schema Ministerului Sănătăţii şi spaţializarea dintre dozele de vaccin însă, dacă din motive de boală sau alte cauze, vaccinarea poate fi amânată câteva luni. Înainte de administrarea vaccinului, pediatrul verifică starea de sănătate a copilului şi istoricul imunizărilor de până atunci. Vaccinările sunt sigure, dar se poate întâmpla ca boala să apară doar în cazul în care copilul nu a făcut rapelul vaccinului după perioada precizată de timp.
De asemenea, dr. Gabriela Munteanu ne spune ce reacţii adverse pot apărea, dacă acestea reprezintă motive de îngrijorare sau nu. Primul vaccin este în maternitate, împotriva Hepatitei B care se face indiferent de greutatea cu care se naşte copilul, în primele 24 de ore de la naştere. Tot în maternitate se face şi vaccinul împotriva TBC după ce bebeluşul are greutatea de 2500 grame. În primul an vaccinările sunt numeroase, urmând ca ulterior să fie mai rare.
Vaccinarea la copii - Partea a II-a
-
Gastrita la copii
Dr. Mihai Munteanu, medic primar pediatru la spitalul Budimex
Dr. Mihai Munteanu ne explică ce sunt gastritele, cum se manifestă şi ce ar trebui să facă un părinte pentru a ameliora gastrita copiilor. Când sunt prezente simptome ale gastritei precum: vărsături, gust acid dimineaţa sau noaptea, scădere în greutate, părinţii trebuie să se adreseze medicului. Dr. Mihai Munteanu este de părere că endoscopia digestivă este cea mai bună metodă de diagnosticare a gastritei, dar la copii se face sub anestezie generală. Dr. Mihai Munteanu face câteva recomandări în ceea ce priveşte regimul alimentar al unui copil cu gastrită: consumul de lapte, mese mai multe şi regulate, consumul de sucuri naturale la sfârşitul meselor, igiena personală, şi atenţie la sursele de apă.
-
Alăptarea nou-născutului
Dr. Mihai Munteanu, medic primar pediatru la Spitalul Budimex
Alăptarea la sân este cea mai indicată metodă de a hrăni nou-născutul, spune dr. Mihai Munteanu, medic primar pediatru la Spitalul Budimex. Durata minimă de alăptare este de 6-8 luni de zile, iar instalarea lactaţiei se consideră medical că se face în primele 14 zile de la naştere, în primele zile eliminându-se un lapte mai gras, ulterior un lapte normal.
Alăptarea are numeroase avantaje atât pentru mamă cât şi pentru copil: cantitatea de proteine, glucide, lipide este adaptată copilului, transferul de anticorpi activi este mai comod, alăptarea acoperă tot necesarul de vitamine, dar şi pierderea surplusului de greutate acumulat în timpul sarcinii de către mamă.
Alăptarea are rol de protecţie împotriva bolilor. Alăptarea previne apariţia bolilor inflamatorii, a celor de intestin, astmul bronşic, diabet, infecţii respiratorii sau limfoame. Specialiştii spun că alăptarea ar trebui să se facă încă din prima ora de viaţă. Totodată, potrivit acestora, copiii ar trebui să fie hrăniţi în primele şase luni de viaţă numai cu lapte matern. Alăptarea fereşte bebeluşul de boli şi îi oferă necesarul zilnic de nutrienţi şi vitamine, contribuind, în acest mod, la dezvoltarea armonioasă a acestuia.
Dr. Munteanu dezbate şi problema alăptării de către femeile care au avut operaţii estetice de mărire sâni prin implanturi mamare sau intervenţii de micşorare a sânilor. În cazul femeilor care au optat pentru introducerea de implanturi mamare, alăptarea nu este recomandată.
-
Diareea la copii
Dr. Mihai Munteanu, medic primar pediatru, spitalul Budimex
Principalele cauze ale diareei la copilul mic sunt cauze virale, bacteriene, protozoarice şi uneori prezenţa unor ciuperci. În sezonul rece cea mai frecventă este diareea virală, rotavirusul fiind cauza numărul 1 la copil în perioada de iarnă. În perioada caldă diareea bacteriană este cea mai frecventă. Semnele clinice ale diareei sunt: inapetenţă, vărsături, dureri abdominale/crampe şi scaunele diareice. Dr. Mihai Munteanu face următoarele recomandări pentru părinţi: urmărirea atentă a copilului, aplicarea metodelor de hidratare şi impunerea unei diete riguroase, cel mai importanta măsură fiind prevenirea deshidratarii.
Tratamentul diareei este în principal unul dietetic, copilului i se recomandă consumul de supă de morcovi şi mucilagiu de orez. Tratamentul medicamentos este unul simptomatic, antibioticele administrându-se numai în cazul unei infecţii reale care a determinat diareea.
Complicaţiile care pot apărea în cazul diareei sunt: deshidratarea, leziuni pe mucoasa tubului digestiv, colapsul şi coma, dar ultimele două şi-au rărit foarte multe frecvenţa de apariţie în ultimul timp. Deseori diareea poate fi confundată cu un simptom al unei infecţii urinare sau al unei apendicite.
Pentru prevenirea apariţiei diareei se recomandă spălatul pe mâini şi evitarea alimentelor care pot da diaree – zahăr, miere, portocale, piersici, prune, pere etc.
|
|
