-
Asociaţia Bolnavilor de Tuberculoză din România luptă pentru o viaţă mai bună a pacienţilor cu TBC
În România sunt aproximativ 30.000 de bolnavi cu tuberculoză, dintre care preponderent sunt cazurile noi. Ţara noastră se află printre primele locuri din Europa privind incidenţa tuberculozei. Practic, 70 de români sunt diagnosticaţi zilnic cu TBC. La nivelul Uniunii Europene există aproximativ 88.000 de cazuri de TBC. „Tuberculoza are şi conotaţii sociale şi conotaţii economice. Vorbim şi de o stigmatizare a individului, însă trebuie să ştim că vindecarea tuberculozei este posibilă şi reinserţia socială de asemenea.”, a declarat Dr. Marius Dumitru, preşedinte Asociaţia Română a Bolnavilor de Tuberculoză. Asociaţia Română a Bolnavilor de Tuberculoză a fost înfiinţată în 2007, propunându-şi trei obiective majore: în primul rând de educare nu numai a pacientului, ci şi a societăţii în general în privinţa TBC, de apărare a bolnavilor de tuberculoză şi asigurarea unui parteneriat între pacient, societate şi medic. Medicaţia zilnică este foarte importantă în recuperarea bolnavului cu tuberculoză. Orice întrerupere a tratamentului poate pune în pericol mediul în care trăieşte, de aceea apărarea bolnavului cu TBC este şi o mare responsabilitate. “La Conferinţa Naţională a Pacienţilor vrem să vorbim despre această problematică mai puţin plăcută – stigmatizarea pacientului cu tuberculoză. Aceasta nu este o amprentă existentă numai în ţara noastră, ci este un curent prezent în întreaga Europă. Ne puteam astfel asocia cu toate forumurile de pacienţi din Europa care pun pacientul în prim-planul asistenţei medicale.”, a adăugat Dr. Marius Dumitru.
-
Sindromul de apnee în somn-manifestări
Apneea de somn obstructiv este din ce în ce mai întâlnită la copii cu vârste peste 4 ani pentru că stilul de viaţă modern predispune la sedentarism şi obezitate de la vârste foarte fragede. Obezitatea predispune la apneea de tip obstructiv. Principala simptomatologie o reprezintă somnolenţa în timpul cursurilor, capacitatea scăzută de concentrare, hiperactivitate emoţională şi de comportament.
Sforăitul nu este întotdeauna un semn de apnee în somn. Sforăitul poate să fie de sine stătător şi atunci trebuie căutate cauze de natură ORL.
Dr. Veronica Siteavu, pneumolog, atrage atenţia că apneea de somn este foarte periculoasă. În mod normal o persoană poate prezenta maxim 5 evenimente de apnee şi hipopnee (reducerea fluxului respirator cu peste 50%). În timpul apneii, atunci când durata ei creşte cu mai mult de 10 secunde, scade oxigenul din sânge. În timpul somnului toate celulele organismului se refac. Pentru această refecere energetică au nevoie de o cantitate corespunzătoare de oxigen. Dacă nu primesc suficient oxigen, au de suferit în primul rând celulele neuronale, apoi cele miocardice şi restul organelor. Persoanele care suferă de apnee de somn au acea somnolenţă, semn că celula creierului nu s-a încărcat îndeajuns. După creier, următorul organ afectat este inima. Din această cauză, multe persoane care suferă de apnee pot suferi un infarct miocardic în somn.
Un consult de specialitate este recomandat persoanelor obeze, celor care au un diametru al gâtului mult mai mare decât cel adecvat vârstei, persoanelor somnolente, persoanelor care suferă de hipertensiune arterială fără a se găsi o cauză anume.
-
Sindromul de apnee în somn-analize şi investigaţii
Primul cadru medical care ar trebui să se orienteze spre o astfel de patologie este medicul de familie, apoi cel orl-ist. Pe lângă aceştia, mai sunt şi alte cadre medicale care pot sesiza un sindromul de apnee în somn, precum medicul nutriţionist (diabetolog), medicul neurolog. Chiar şi cel stomatolog, după un consult al cavităţii bucale, poate observa dacă pacientul poate avea şi o astfel de patologie a căilor respiratorii. Dr. Veronica Siteavu, pneumolog, spune că diagnosticul pozitiv al apneii de somn se pune după o înregistrare cu un aparat care poate să dea relaţii în ceea ce priveşte severitatea apneii de somn. În ambulatoriu, acest diagnostic se poate realiza cu ajutorul unor aparate portabile care oferă informaţii despre numărul de apnei, numărul de hipopnei, gradul de saturare în timpul apneii de somn, frevenţa cardiacă. Acestea sunt aparate de nivel 4. Aparatele de nivel 3 oferă mai multe informaţii precum: mişcările globilor oculari, informaţii despre frecvenţa cardiacă, tensiunea arterială. Cele de nivel 1 şi 2 se folosesc în laboratoare de somnologie. Polisomnografele dau relaţii foarte bogate referitoare la mişcările globilor oculari, activitatea undelor cerebrale, activitatea musculară a efortului muscular din partea toracelui şi abdomenului, tensiunea arterială, activitatea cardiacă, mişcările musculare de la nivelul membrelor inferioare, saturaţia în oxigen a sângelui. Aceste investigaţii sunt necesare pentru ca medicul să se poată pronunţa dacă este vorba de o apnee de tip obstructiv, de tip central sau mixt. În România, investigaţiile sunt destul de costisitoare şi deocamdată nu sunt decontate de Casa de Asigurări de Sănătate.
-
Apneea în somn – o problemă de sănătate publică
Apneea în somn este o afecţiune a aparatului respirator foarte frecvent întâlnită şi care are uneori urmări extrem de grave: „40% din populaţia României suferă de apnee de somn” a declarat, pentru SănătateaTV, Prof. univ. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie şi fondatorul somnologiei în România. Sindromul de apnee în somn este o afecţiune care se manifestă prin întreruperea respiraţiei în timpul somnului, pe o perioadă de cel puţin 10 secunde. Principalele simptome ale apneei în somn sunt somnolenţa excesivă în timpul zilei, sforăitul puternic, episoadele de oprire a respiraţiei în timpul somnului, prezenţa cefaleei, în special dimineaţa şi creşterea tensiunii arteriale. 60% dintre pacienţii care suferă de apnee în somn sunt supraponderali. La sexul feminin, apneea în somn se manifestă în general după menopauză, iar în rândul copiilor apare în special din cauza hipertrofiei amigdaliene. Sunt pacienţi care au o conformaţie genetică pentru a face această boală, sunt şi pacienţi care au o conformaţie a feţei care favorizează apariţia apneei în somn. Apneea în somn reprezintă un factor de risc pentru bolnav, fiind deseori cauză de accidente rutiere, prin adormire la volan. De asemenea, apneea în somn, netratată, poate duce la complicaţii precum hipertensiune arterială, afecţiuni cardiace sau accidente vasculare cerebrale, ce pot provoca decesul persoanei în cauză.
-
Somnologia – o supraspecializare medicală necunoscută
Prof.univ.dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie crede că Ministerul Sănătăţii are obligaţia de a recunoaşte această specialitate sau supraspecialitate care este somnologia. Această participare a ministerului trebuie să se materializeze printr-o legalizare a unei supraspecializări precum somnologia, unde interfaţa este între mai multe discipline deoarece nu numai pneumologul are cunoştinţe în domeniu, ci şi neurologul, cardiologul, internistul, endocrinologul, psihiatrul şi chiar nutriţionistul.
În România, boala este de cele mai multe ori depistată tardiv. Dacă bolnavul nu beneficiază de suportul respirator, în scurt timp poate muri. Casa de Asigurări de Sănătate ar trebui să permită decontarea unui procent substanţial pentru achiziţionarea aparatului fără de care viaţa pacienţilor este pusă în pericol.
-
Operatie extirpare plaman
-
Consiliere pentru renunţarea la fumat
Ziua de 19 noiembrie marchează Ziua Naţională fără Tutun, un eveniment celebrat la nivel naţional ce are ca scop promovarea renunţării la fumat.
Institutul de Pneumologie “Marius Nasta” lansează cu ocazia Zilei Naţionale fără Tutun campania de combatere a consumului de tutun „Renunţă la fumat o zi. În fiecare zi!”, ce se va desfăşura până la data de 24 martie 2010, în Bucureşti, Cluj, Constanţa şi Iaşi.
Conferinţa de presă organizată cu această ocazie are ca temă combatarea consumului de tutun în ţara noastră. În cadrul acesteia se reunesc medici pneumologi de renume din cadrul Institutului de Pneumologie „Marius Nasta”, reprezentanţi din cadrul Ministerului Sănătăţii, dar şi fumători şi ex-fumători.
Scopul principal al Programul Naţional “Stop Fumat!”, implementat de Institutulul „Marius Nasta” , este de a reduce numărul de fumători prin informarea publicului cu privire la efectele nocive ale consumului de tutun asupra sănătăţii, dar şi a beneficiilor renunţării la fumat.
În cadrul evenimentului de astăzi, dr. Magdalena Ciobanu, coordonatorul Programului “Stop Fumat!”, a comunicat rezultatele preliminarii pentru anul 2009 şi, de asemenea, a prezentat rezultatele studiului privitor la consumul de tutun, realizat de Institutul de Pneumologie “Marius Nasta” din Bucureşti.
De asemenea, o parte din cei aproximativ 34.000 de fumători care s-au adresat Programului “Stop Fumat!”, precum şi un grup de de ex-fumători înscrişi în programul de renunţare la fumat din cadrul Institutului “Marius Nasta” au expus publicului povestea lor, cum au reuşit să abandoneze ţigările, cum şi-au învins tentaţiile, dar şi cum se simt acum, ca nefumători.
-
Sindromul de apnee in somn - Tratament si prevenire
Dr. Veronica Siteavu, medic pneumolog
Sindromul de apnee în somn este o afecţiune care se manifestă prin întreruperea respiraţiei în timpul somnului pe o perioadă de cel puţin 10 secunde. Etiologic, în funcţie de cauza care a produs-o, apneea poate fi obstructivă, centrală sau mixtă. Apneea de somn de tip obstructiv apare în urma blocării căilor respiratorii superioare.
Tratamentului sindromului de apnee în somn variază în funcţie de severitatea bolii. Primele măsuri constau în schimbarea dietei alimentare, pierderea în greutate, renunţarea la fumat, igiena somnului, corectarea defectelor de la nivelul sferei ORL sau, în unele cazuri, terapia cu presiune pozitivă continuă. Tratamentul implică o bună igienă a somnului. Pacientul va trebui să evite dormitul pe spate şi să încerce să se odihnească pe partea laterală. O asemenea poziţie este mult mai confortabilă.
Tratamentul de bază al sindromului de apnee în somn presupune asigurarea unei presiuni pozitive continue la nivelul căilor respiratorii. Acest lucru poate fi obţinut prin utilizarea aparatului CPAP care introduce, din exterior, o presiune stabilită anterior de către medicul specialist. Presiunea va menţine deschise căile respiratorii şi va elimina obstacolul care le obstruează. Terapia de acest fel se adresează apneei de somn de tip mediu şi sever. Un astfel de tratament poate fi menţinut toată viaţa, în condiţiile în care este început într-un stadiu avansat al bolii. Presiunea pozitivă continuă a fost descoperită în jurul anilor 1980. Până atunci, sindromul de apnee în somn era tratat de către specialiştii în ORL prin reducerea masei musculare în exces de la nivelul hipofaringelui. De asemenea, erau folosite şi unele metode de implantare de microelectrozi la nivelul bazei gâtului care să descarce impulsuri electrice şi să menţină căile respiratorii deschise. S-a încercat, totodată, administrarea unor substanţe care să stimuleze activitatea musculară. Aceste medicamente, însă, aveau repercusiuni asupra activităţii cardiace.
Tratamentul chirurgical al sindromului de apnee în somn este recomandat pentru îndepărtarea malformaţiilor de la nivelul căilor respiratorii. Poate fi practicată, de asemenea, uvuloplastia, prin care se reduce masa musculară de la nivelul hipofaringelui. Aceste intervenţii nu sunt, însă, întotdeauna recomandate, deoarece, odată cu înaintarea în vârstă, musculatura îşi pierde tonicitatea, devenind necesare, astfel, mai multe operaţii.
-
Sindromul de apnee in somn - Cauzele aparitiei si factori de risc
Dr. Veronica Siteavu, medic primar pneumolog
Sindromul de apnee în somn este o afecţiune care se manifestă prin întreruperea respiraţiei în timpul somnului pe o perioadă de cel puţin 10 secunde. Etiologic, în funcţie de cauza care a produs-o, apneea poate fi obstructivă, centrală sau mixtă. Apneea de somn de tip obstructiv apare în urma blocării căilor respiratorii superioare.
Printre factorii de risc ai sindromului de apnee în somn se numără consumul de alcool, tutun, obezitatea, absenţa somnului regulat sau vârsta. Principalele simptome ale acestei afecţiuni sunt oprirea respiraţiei în timpul somnului, sforăitul, somnolenţa diurnă, irascibilitatea şi diminuarea capacităţii de concentrare.
Pacienţii diagnosticaţi cu apnee în somn pot suferi de afecţiuni precum hipertensiunea arterială, bulimia de stres, diabetul zaharat de tip 2 sau tulburări ale ritmului cardiac.
-
Bronhoscopia
Dr. Mihai Alexe - Medic primar, competență bronhoscopie
Primul cabinet din România care funcţionează în sistem privat beneficiază de aparatură nouă, aparatură constând în fibrobronhoscoape, atât pentru adult, cât şi pentru copil.
Există două feluri de bronhoscopie: bronhoscopie diagnostică (bronhoscopie care ajută la stabilirea diagnosticului) şi bronhoscopie intervenţională şi terapeutică. Un examen bronhologic complet presupune, în primul rând, o anestezie care poate fi o anestezie locală (pacientul nu este adormit, sau în stare de inconştienţă, ci este treaz - colaborează cu medicii). După aceasta, se face examenul bronhoscopic propriu-zis în care se vizualizează arborele bronşic (în special plămânii pe dinăuntru) cu ajutorul bronhoscoapelor.
Bronhoscoapele sunt de mai multe dimensiuni: pentru copii şi pentru adulţi. Dr. Mihai Alexe ne spune că singurul care ar trebui să ia în considerare bronhoscopia este medicul; fie cel de medicină generală, fie medic specialist din altă specialitate, dar mai ales medicul specialist pneumolog. Ei sunt cei care urmează să trimită pacienţii la bronhoscopie. Cele mai frecvente boli diagnosticate sunt: cancerul (cancerul bronhopulmonar), tuberculoza, fibrozele pulmonare, corpi străini, diverse afecţiuni sechelare - cicatriciale, după alte afecţiuni, plus o parte din bolile profesionale. Aici se efectuează aspirate bronşice, brosaje, biopsii bronşice, lavaje bronhoalveolare.
|
|
