-
Vezica hiperactivă, un sindrom ce apare frecvent în afecţiunile sistemului nervos central
Vezica hiperactivă reprezintă un sindrom caracterizat printr-o nevoie frecventă de a urina, atât ziua cât şi noaptea. Această imperiozitate micţională poate fi sau nu însoţită de pierdere de urină. Vezica hiperactivă nu pune în pericol viaţa persoanei cu acest sindrom, însă cauzează disconfort.
„Pacientul are polachiurie, adică urinează foarte des ziua, are şi nocturie, adică urinează foarte des noaptea, toate acestea însă în contextul în care pacientul nu are o infecţie urinară sau o altă patologie urologică care să determine aceste simptome. Deci este un sindrom complex, dar nu este în cadrul unei patologii cunoscute urologice”, a declarat pentru Sănătatea TV, conf. univ. dr. Viorel Jinga, medic primar urolog şi directorul medical al Spitalului Clinic de Urologie „Prof. Dr. Th. Burghele” din Bucureşti.
Cauzele exacte ale vezicii hiperactive nu se cunosc cu exactitate. Însă s-a observat că acest sindrom apare frecvent în afecţiuni ale sistemului nervos central.
În cele mai multe cazuri, persoanele cu vezică hiperactivă pun totul pe seama unor infecţii urinare. Astfel ajung să recurgă la automedicaţie, fapt nu tocmai indicat. În cazul în care se întârzie prezenţa la medic, atunci nici eficienţa tratamentului nu mai este cea scontată. Plus că perioada în care se va urma tratamentul specific vezicii hiperactive este mult mai lungă. În cazul acestei patologii nu e necesar să se intervină chirurgical, dar există posibilitatea unor injectări ale mucoasei vezicale.
Vezica hiperactivă are o frecvenţă care creşte odată cu vârsta, aproximativ jumătate din femeile cu vârstă peste 50 de ani prezentând elemente de vezică hiperactivă. În cazul bărbaţilor, procentul celor cu vârstă de 60 de ani care prezintă vezică hiperactivă este de 8 – 10%.
-
Hematuria, semnul unui cancer renal
Hematuria se caracterizează prin prezența sângelui în urină, care se evidențiază prin culoarea roșu deschis sau închis și poate ajunge până la culoarea brună. De fiecare dată, hematuria presupune o modificare cantitativă și calitativă a urinei.
Există două tipuri de hematurie: microscopică și macroscopică. Hematuria microscopică este descoperită accidental, în momentul efectuării unui test de urină la o examinare medicală de rutină. Hematuria macroscopică se poate vedea cu ochiul liber și de aceea pacienții se prezintă urgent la medic.
Pentru a depista dacă urina este colorată din cauza prezenței sângelui, pacientul trebuie să efectueze o analiză, denumită sumar de urină. Sumarul de urină se poate efectua extrem de repede și ușor, prin intermediul unor bandelete care arată dacă există sânge în urină.
Hematuria poate apărea de la o banală infecție a tractului urinar, foarte frecventă la femei. Această infecție este denumită cistită și se manifestă prin micțiuni frecvente, durere și arsură la urinat, dar poate apărea și sângele în urină. Totodată, la bărbații de peste 50 de ani principala cauză a hematuriei o reprezintă inflamarea prostatei.
Alți factori care provoacă hematuria sunt dați de infecțiile renale specifice, cum este tuberculoza urogenitală, litiaza urinară sau migrarea unui calcul de-a lungul ureterului.
După ce medicul determină cauza hematuriei, acestatrebuie să determine sediul hematuriei. Sângerarea poate proveni din vezica urinară, din căile urinare, uretere sau din rinichi. Fiecare dintre aceste cauze au tratament specific, medicamentos sau chirurgical.
”Hematuria nu se tratează, se diagnostichează”, a afirmat în cadrul unui interviu acordat pentru Sănătatea TV, prof. univ. dr. Viorel Bucuraș, medic primar urolog, director medical la Spitalul Clinic CF2 din București. Cu alte cuvinte, nu hematuria este cea care se trataează, ci afecțiunea care o declanșează. În primul rând, se identifică sursa de sânge, pentru ca mai apoi, hematuria să fie suprimată.
Astfel, tratamentul este dat în funcție de cauza sângerării. Pentru cistite și infecții urinare se recurge la antibiotice, iar calculii renali pot fi eliminați prin consumul mare de lichide. Dacă metoda nu dă rezultate, atunci se poate interveni chirurgical prin extragerea calculilor.
-
Transplant de rinichi de la tată la fiu, realizat de prof. univ. dr. Ioanel Sinescu
Un tânăr de 25 de ani se bucură de un nou rinichi, după ce a fost diagnosticat cu glomerulornefrită cronică și timp de trei ani a fost supus dializelor. Afecțiunea i-a distrus funcția rinichilor și de aceea transplantul renal reprezenta sigura lui șansă la viață.
Donatorul de rinichi al tânărului a fost chiar tatăl acestuia, în vârstă de 53 de ani.
"Compatibilitatea este mai mare, de 50 % si este normal să fie așa. Cel puțin jumătate din bagajul genetic este comun cu al tatălui său", a declarat prof. univ. dr. Ioanel Sinescu, șeful Centrului de Urologie, Nefrologie și Transplant Renal din cadrul Institutului Clinic Fundeni.
Echipa operatorie a fost formată din 15 cadre medicale, condusă de prof. univ. dr. Ioanel Sinescu. Timp de 4 ore medicii au operat în același timp, în două săli diferite, atât donatorul cât și receptorul rinichiului.
Transplantul de rinchi al tânărului de 25 de ani, realizat la Institutul Clinic Fundeni a fost înregistrat cu numărul 1300.
Aproximativ 1500 de pacienți care se tratează la Spitalul Fundeni se află în așteptarea unui rinichi sănătos și compatibil.
-
Cancerul renal, o afecţiune malignă extrem de gravă
Cancerul renal este o afecțiune malignă a rinichilor și este cauzat de o leziune tumorală care apare în organism sub forma unui nodul de câțiva milimetri. În decurs de câțiva ani acesta poate atinge dimensini mult mai mari. Ceea ce este şi mai îngrijorător e că în ultima perioadă au fost înregistrate din ce în ce mai multe cazuri.
„Incidența cancerului renal crește continuu. Acum trei decade incidența era de 8-9 cazuri noi pe an la 100.000 de locuitori. În momentul de față, incidența este mult mai mare. Atinge cam 15-16 subiecți din 100.000 de locuitori”, a declarat pentru Sănătatea TV, prof. univ. dr. Ioanel Sinescu, şeful Clinicii de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal din cadrul Institutului Clinic Fundeni.
-
Colica renală, una dintre marile urgențe ale medicinii interne
Colica renală este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale rinichilor, reprezentând una dintre marile urgențe ale medicinii interne. Colica renală este întâlnită la toate categoriile de vârstă, în special la vârsta adultă. Colica renală apare mai frecvent în rândul bărbaților decât la femei, potrivit prof. univ. dr. Mircea Penescu, managerul Spitalului Clinic de Nefrologie „Carol Davila” Bucureşti. Colica renală, acea durere cauzată de migrația unui calcul renal nu trebuie tratată cu superficialitate, deoarece poate conduce la complicații ale rinichilor determinând chiar distrugerea completă a acestora. Potrivit prof. univ. dr. Mircea Penescu, 0,5 - 7% din populația României a suferit cel puțin o dată de colică renală.
-
Secţia de Chirurgie a Spitalului de Nefrologie “Carol Davila” s-a redeschis după 30 de ani
Secția de Chirurgie din cadrul Spitalului de Nefrologie ”Carol Davila” a fost redeschisă în 12 octombrie 2011, la 30 de ani de la desființare. Clinica renaște după cinci ani de investiții pentru reconstrucție și modernizare. Suma se ridică la 24 de milioane de lei. Astfel, bolnavii diagnosticați cu afecțiuni nefrologice nu vor mai fi nevoiți să se trateze în străinătate. Inaugurarea Secției de Chirurgie a Spitalului de Nefrologie „Carol Davila” reprezintă o mare bucurie pentru Universitatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti. Şi asta deoarece oferă posibilitatea de dezvoltare a bazelor școlare și ajută la formarea viitorilor medici, potrivit rectorului Universității, prof. univ. dr. Florian Popa. În componența Spitalului Clinic de Nefrologie ”Carol Davila” intra blocul operator, secția de anestezie și terapie intensivă și saloane cu 50 de paturi pentru pacienți, iar noua Secție de Chirurgie a Spitalului este una dintre cele mai moderne secții de profil din România.
-
Cancerul de prostată, cea mai frecventă formă de cancer din patologia barbatului
Cancerul de prostată este cea mai frecventă şi cea mai letală formă de cancer din patologia bărbatului. Chiar dacă în ultimii ani numărul pacienţilor diagnosticaţi cu boli ale prostatei a crescut, totuşi puţini bărbaţi aleg să discute despre problemele lor cu medicii sau cu familia şi să urmeze un tratament.
În acest context, Asociaţia Română de Urologie derulează o campanie naţională de informare despre afecţiunile prostatei. Acţiunea se desfăşoară în cadrul „Săptămânii Europene a Urologiei 2011”.
O prostată de 600 de kilograme va fi expusă, în perioada 12 – 18 septembrie 2011, în Bucureşti, Iaşi şi Cluj pentru a atrage atenţia asupra simptomelor ce stau la baza afecţiunilor prostatei, a necesităţii profilaxiei şi tratării acestora.
De la Cluj-Napoca, caravana se va muta în Slovacia, iar mai apoi în alte state europene
-
Operaţia laparoscopică pentru litiaza urinară, o intervenţie extrem de rară
Litiaza urinară este o afecţiune foarte frecventă care poate apărea la ambele sexe, dar în general apare la cel feminin. Indicaţia de tratament laparoscopic pentru litiaza urinară nu apare decât în foarte puţine cazuri şi asta deoarece există alte două metode mai puţin invazive pentru tratarea afecţiunii, mai precis litotriţia extracorporală şi tratamentul endoscopic care pot rezolva circa 98-99% din cazuri, potrivit dr. Ionuţ Chira, medic primar urolog la Spitalul “Prof. Dr. Th. Burghele”. Operaţia laparoscopică pentru litiaza urinară apare în situaţiile în care fie tratamentul extracorporal sau cel endoscopic au eşuat, fie pacientul prezintă un rinichi într-o poziţie anormală.
-
Chisturile renale mari, eliminate prin operaţie laparoscopică
Chistul renal este o afecţiune extrem de frecventă care poate apărea la pacienţii de orice vârstă. Cu toate acestea, cele mai multe persoane de peste 50 de ani prezintă un chist renal depistat în urma unei radiografii. Depistarea precoce a chistului renal este importantă pentru a arăta că pacientul nu suferă de un cancer renal, deoarece există forme de cancer renal care au ca expresie imagistică chistul renal, potrivit dr. Ionuţ Chira, medic primar urolog la Spitalul „Prof. Dr. Th. Burghele”.
-
Condiţiile efectuării unui transplant renal
Transplanturile renale realizate în cadrul Centrului de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal “Fundeni” se apropie de 1.250 de astfel de intervenţii, fapt care reprezintă un adevărat succes pentru instituţia medicală. Cu toate acestea, nu toată lumea cunoaşte condiţiile şi investigaţiile pe baza cărora o persoană în viaţă poate deveni un posibil donator.
Deficienţe par să existe şi la nivelul instituţiilor medicale, unde, potrivit prof. univ. dr. Ioanel Sinescu, directorul Centrului de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal “Fundeni”, coordonarea profesională a activităţii de transplant lipseşte.
