Angina (Amigdalita)

Angina (Amigdalita)

Angina (amigdalita) se referă la inflamarea amigdalitelor, cel mai adesea, ca urmare a contractării unei infecţii. Cele mai frecvente simptome sunt dureea în gât, cefaleea, stare generală de rău şi vărsături. În cazul prezenţei acestor simptome, consultul medical este obligatoriu!

Semne şi simptome angină (amigdalită)

Angina, cunoscută şi sub denumirea de amigdalită, se manifestă prin durere în gât, cefalee, febră, frisoane sau ganglioni dureroşi şi măriţi de volum, în regiunea capului şi a gâtului. Alte simptome importante ale amigdalitelor sunt durerea şi inflamaţia la nivelul gâtului, dificultăţi sau imposibilitate de înghiţire a alimentelor, jenă respiratorie, modificarea sau pierderea vocii, stare generală de rău şi vărsături. Apar, de asemenea, semne precum congestia nazală, guturaiul şi inflamarea nodulilor limfatici.  

Ce este angina (amigdalita)?

Angina, cunoscută şi sub denumirea de amigdalită, este o inflamaţie infecţioasă a ţesutului limfoid al faringelui, care se caracterizează prin modificări de alterare, exudare şi proliferare ale parenchimului amigdalelor palatine. Amigdalita poate fi neinfecţioasă, produsă de unii factori fizici (băutură rece, alimente foarte reci/fierbinţi, curent), care produc o iritaţie la nivelul mucoasei, sau infecţioasă.

Ce sunt amigdalele şi care este rolul lor?

Amigdalele sunt alcătuite în mare parte din ţesut limfoid. Ele se află în regiunea posterioară a gurii, de-o parte şi de alta a deschiderii către gât. Printre alte funcţii, amigdalele opresc, ca o barieră, microorganismele infecţioase. Atunci când amigdalele devin sediul unei infecţii bacteriene, se tumefiază şi devin inflamate. Această infecţie, cunoscută sub denumirea de amigdalită, este extrem de frecventă, mai ales în copilărie. Vegetaţiile adenoide şi amigdalele sunt formate în principal din ţesut limfoid. Vegetaţiile adenoide sunt localizate în porţiunea superioară a gâtului, imediat deasupra regiunii moi din spatele cerului gurii (boltă palatină). Amigdalele se află în regiunea posterioară a gurii. Aceste formaţiuni opresc infecţiile să intre în organism, fiind extrem de importante, în special pentru copiii cu vârstă de până la 3 ani. Odată cu trecerea timpului, vegetaţiile şi amigdalele se reduc ca volum. La pubertate, vegetaţiile aproape că dispar, iar amigdalele ajung la dimensiunea unor alune.

Diagnostic angină (amigdalită)

În cazul existenţei simptomelelor de mai sus, este necesar consultul medicului. Acesta va putea stabili diagnosticul de angină (amigdalită), efectuând un examen fizic, şi, mai apoi, realizând o cultură bacteriană. Cultura bacteriană presupune recoltarea unor probe din gât în scopul de a determina dacă motivul simptomelor este o infecţie. Netratată, o infecţie  poate duce la formarea unui abces  în interiorul sau în  jurul amigdalelor. Anumite tulpini de streptococi produc la complicaţii tardive, precum inflamarea rinichilor (nefrită) şi reumatismul articular acut.

Tratament angină (amigdalită)

În cazul în care angina este cauzată de o infecţie bacteriană, aceasta se va putea trata cu ajutorul antibioticelor. În cazul în care angina nu răspunde la tratamentul cu antibiotice, se va efectua o amigdalectomie (extragerea chirurgicală a amigdalitelor). Amigdalitele de cauză virală se rezolvă de la sine, fără a fi necesar tratamentu medicamentos sau cel chirurgical.