Apnee în somn de cauză obstructivă
Apneea în somn de cauză obstructivă este o afecţiune a aparatului respirator caracterizată prin întreruperi respiratorii repetate, sforăit puternic şi somnolenţă excesivă în timpul zilei. Medicul pneumolog poate oferi atât diagnosticul de certitudine cât şi cel mai potrivit tratament!
Semne şi simptome apnee de somn
Principalele simptome ale apneei de somn sunt somnolenţa excesivă în timpul zilei, sforăitul puternic, episoadele de oprire a respiraţiei în timpul somnului, prezenţa cefaleei, în special dimineaţa şi creşterea tensiunii arteriale. Alte simptome existente sunt uscăciunea gurii în timpul somnului, iritabilitatea şi scăderea apetitului sexual.
Ce este apneea de somn de cauză obstructivă?
Apneea în somn de cauză obstructivă este o afecţiune care se manifestă prin obturarea, în mod repetat, a căilor respiratorii în timpul somnului. Aceste manifestări produc tulburarea somnului pe timpul nopţii. Din acest motiv, apare şi senzaţia excesivă de somnolenţă în timpul zilei. Somnolenţa apare, mai ales, după masă sau pe durata perioadelelor de inactivitate. Obstrucţia fluxului aerian scade nivelul de oxigen din sângele. După 10-30 secunde de insuficienţă a schimbului de aer, creierul simte scăderea oxigenului şi va produce îngreunarea somnului sau trezirea. Muşchii îşi recapătă apoi tonusul normal, obstrucţia dispare iar respiraţia poate fi reluată. Apneea în somn se produce ca urmare a relaxării musculaturii posterioare a gâtului. Aceşti muşchi menţin, în mod normal, căile respiratorii deschise şi susţin structurile din interiorul gurii şi gâtului, cum ar fi uvula şi amigdalele. În cazul apneei în somn, muşchii se relaxează de la sine şi obturează căile respiratorii.
Apnee în somn de cauză centrală
Apneea în somn de cauză centrală este un alt tip de obstrucţie a căilor respiratorii în timpul somnului. În cazul acestei afecţiuni, creierul eşuează în transmiterea semnalelor corespunzătoare către muşchii care controlează respiraţia. Căile aeriene rămân deschise, dar diafragma şi muşchii toracelui nu mai funcţionează, ducând la o întrerupere a respiraţiei. Nivelul de dioxid de carbon din sânge creşte, ceea ce va determina trezirea din somn.
Factori de risc ai apneei de somn
Factorii de risc ai apneei de somn sunt:
- ţesutul adipos, localizat, în special, la nivelul gâtului. Un gât cu grăsime sau gros poate îngusta căile respiratorii din interior;
- sexul masculin: bărbaţii sunt mai predispuşi apneei în somn decât femeile;
- mărirea amigdalelor sau a polipilor. Acestea pot îngusta căile respiratorii;
- înaintarea în vârstă;
- istoricul familial;
- consumul de alcool, sedative şi tranchilizante. Acestea produc relaxarea musculaturii gâtului.
Eventuale complicaţii pe care apneea în somn le poate declanşa
Apneea în somn poate determina scăderile bruşte ale oxigenului în sânge, forţându-se, astfel, activitatea sistemului cardiovascular. Pauzele în respiraţie (apneea) forţează cordul să pompeze sângele atunci când este privat de oxigen. Apneea în somn netratata creşte riscul de infarct miocardic, boală coronară, accident vascular cerebral şi insuficienţă cardiacă congestivă. În plus, aproape jumătate dintre cei care suferă de apnee obstructiva în somn au tensiune arterială crescută.
Diagnosticul apneei de somn
Medicul specialiast poate recomanda vizita la o clinică specializată în problemele somnului pentru confirmarea diagnosticului. O evaluare a somnului implică de obicei şederea peste noapte în clinică, personalul de aici monitorizând respiraţia şi alte funcţii ale organismului în timpul somnului. Se va efectua un test numit polisomnografie, prin plasarea unor senzori în diferite zone ale corpului. Aceşti senzori sunt ataşaţi unor aparate care monitorizează activitatea cardiacă, cerebrală şi pulmonară, oferind, de asemenea, indicii referitoare la modul de respiraţie şi la nivelul oxigenului sangvin.
Tratamentul apneei de somn
În cazul unei forme uşoare de apnee de somn, medicul poate recomanda adoptarea unor măsuri de autoîngrijire, cum ar fi scăderea ponderală şi evitarea dormitului pe spate. Pentru majoritatea persoanelor cu apnee în somn, cel mai bun tratament este aplicarea nazală a presiunii aeriene continue pozitive (CPAP). În unele cazuri, poate fi nevoie de o intervenţie chirurgicală.