Aritmie
Aritmia este o tulburare în activitatea inimii, care produce simptome precum palpitaţiile sau bătăile cardiace rare. Aritmiile netratate pot cauza slăbirea sau întinderea miocardului, favorizând apariţia insuficienţei cardiace. Din acest motiv, consultul medical este esenţial!
Semne şi simptome aritmie
Principalele simptome ale aritmiilor sunt palpitaţiile, bătăile cardiace accelerate, bătăile cardiace rare, durerea toracică, dispneea (greutate în respiraţie), ameţelile şi sincopele (opririle bruşt ale inimii). În unele cazuri, însă, aritmiile evoluează asimptomatic.
Ce este aritmia?
Aritmia cardiacă, numită şi disritmie, reprezintă o schimbare a ritmului regulat de bătaie a inimii. Inima bate neregulat, prea repede sau prea încet. În cazul unei inimii sănătoase, palpitaţiile cardiace ocazionale sunt rareori motiv de îngrijorare şi nu necesită un tratament medical special. Dacă sunt deranjante, se va încerca evitarea cauzei care a determinat apariţia palpitaţiei.
Care sunt factorii care declanşează apariţia aritmiilor?
Aritmiile se pot produce fără niciun motiv sau pot fi cauzate de un stimul care acţionează asupra inimii. Astfel de stimuli pot fi stresul, tutunul, alcoolul, substanţele care inhiba apetitul sau medicamentele pentru răceală şi tuse care conţin cofeină sau alţi stimulanţi. Afectarea arterelor coronare, hipertensiunea arterială şi insuficienţele valvulare cardiace pot slăbi miocardul, afectându-i funcţia de pompă. Cu vârsta, se produce slăbirea naturală a inimii, fapt care poate conduce, de asemenea, la apariţia aritmiilor. O aritmie se poate produce şi după un infarct, datorită cicatricii care se formează şi care tulbură circulaţia impulsului electric de-a lungul inimii. Totodată, anumite medicamente utile în tratamentul afecţiunilor cardiace pot produce aritmii, ca efect secundar. Glanda tiroidă hiperactivă, dezechilibrul sangvin sau utilizarea anumitor droguri, precum cocaina, produc, de asemenea, apariţia aritmiilor.
Tipuri de aritmii
Aritmiile sunt împărţite în mai multe categorii, stabilite în funcţie de ritmul bătăilor inimii şi de locul de origine al anomaliei cardiace. În funcţie de ritmul bătăilor inimii, artmiile se împart în:
- Bradicardie (ritm cardiac redus);
- Tahicardie (ritm cardiac accelerat);
- Fibrilaţie (bătăi cardiace rapide, necoordonate).
În funcţie de locul în care s-a produs anomalia, aritmiile pot fi:
- Aritmii atriale (îşi au originea la nivelul camerelor cardiace superioare);
- Aritmii supraventriculare (se produc la nivelul camerelor inferioare ale inimii).
Diagnostic aritmie
Pentru a putea diagnostica aritmia, medicul cardiolog va recomanda, în primul rând, efectuarea unei electrocardiograme. Electrocardiograma este pasul esenţial pentru stabilirea diagnosticului. Medicul poate indica, de asemenea, monitorizarea Holter, testul cardiac de stres care ajută la identificarea aritmiilor declanşate de efort sau testele electrofiziologice.
Cât de grave sunt aritmiile?
Aritmiile devin periculoase în situaţia în care sunt însoţite de alte afecţiuni cardiace. În aceste cazuri, tratarea corectă atât a aritmiei cât şi a celorlalte boli de inimă este esenţială. În unele cazuri, aritmiile netratate pot cauza slăbirea sau întinderea miocardului, crescând riscul apariţiei insuficienţei cardiace, a infarctului miocardic sau a accidentului vascular cerebral.
Tratament aritmie
Metodele de tratare a aritmiilor sunt variate, depinzând atât de gradul de severitate a bolii cât şi de tipologia acesteia. Tratamentul aritmiilor include, în cele mai multe cazuri, administrarea anticoagulantelor sau a aspirinei, a medicamentelor care scad ritmul cardiac, şi uneori, a medicamentelor antiaritmice. Medicul cardiolog este cel care va putea stabili cu exactitate cel mai potrivit tratament.
Prevenirea aritmiei
Pentru a preveni aritmia este foarte important să eviţi consumul de alcool, tunun, cofeină sau alţi stimulanţi de acest tip. La fel de importantă este şi evitarea stărilor tensionate, a stresului şi a eforturilor fizice excesive, care accelerează bătăile inimii.
