Arterioscleroza
Arterioscleroza este o boală a arterelor. Cauzele care o produc sunt diverse şi includ atât factorii genetici cât şi un stil de viaţă dezechilibrat. Disconforturile produse de arterioscleroză influenţează într-un mod major viaţa, din acest motiv, vizita la medic este esenţială!
Semne şi simptome arterioscleroză
Principalul simptom al arteriosclerozei este durerea la nivelul membrelor, picioarelor, feselor sau al coapselor, care apare în timpul activităţii şi încetează după ce aceasta este oprită. Alte semne îngrijorătoare sunt amorţelile sau durerile la nivelul labei piciorului şi al degetelor (chiar şi în repaus), ulceraţiile şi cangrenele în zona labei piciorului şi a degetelor.
Ce este arterioscleroza?
Arterioscleroza este o boală a arterelor. Arterele sunt vasele de sânge care transportă oxigenul şi nutrienţii de la inimă către restul organismului. În situaţia îmbolnăvirii de arterioscleroză, pereţii arterelor îşi pierd elasticitatea, devenind groşi şi rigizi. Ca rezultat, fluxul sangvin este redus, organele şi ţesuturile încetând să mai primească cantitatea necesară de nutrienţi. Efectele arteriosclerozei apar, de obicei, în primă fază, la nivelul membrelor inferioare sau la nivelul labei piciorului. Arterele principale care aduc sângele la nivelul membrelor inferioare devin îngustate şi fluxul sangvin scade. Vasele mici de sânge preiau o parte din încărcătură, dar activitatea fizică sau mersul (chiar pe distanţe mici) pot determina necesitatea unei cantităţi crescute de sânge, manifestată prin dureri la nivelul piciorului. Disconfortul dispare, frecvent, după câteva minute de la oprirea efortului. Această secvenţă, în care durerea apare şi dispare în funcţie de efortul fizic depus, se numeşte claudicaţie intermitentă.
Forme de manifestare ale arteriosclerozei
Arterioscleroza, dincolo de forma propriu-zisă, are şi o altă manifestare, numită ateroscleroză. Ateroscleroza este o boală vasculară localizată pe arterele mari elastice şi pe arterele musculare ale organismului (aortă, arterele carotide, arterele coronare, arterele cerebrale, arterele picioarelor). În pereţii arterelor se "infiltrează" colesterolul şi grăsimile prezente în cantităţi excesive în sânge. Se depune, de asemenea şi calciul, formându-se un ţesut fibros, care duce la constituirea unor plăcile ateromatoase. Atunci când vasele sangvine devine blocate total (ocluzate), pacientul se confruntă cu o altă formă a arteriosclerozei: arterioscleroză obliterantă. În unele cazuri, acest tip de blocaj se dezvoltă gradat, piciorul devenind vulnerabil la injurii minore şi la infecţii. Dacă blocajul apare brusc, aşa cum se întâmplă atunci când un fragment dintr-o placă ateromatoasă ajunge la nivelul bifurcaţiei unei artere (o condiţie denumită embolism arterial), pacientul experimentează durere severă şi bruscă a piciorului. Aportul scăzut de sânge cauzează, frecvent, inflamaţie şi afectarea nervilor (nevrită), care se manifestă prin senzaţie de arsură, durere şi amorţeli la nivelul membrului inferior şi al labei piciorului. În cazuri severe poate să apară cangrena. În această situaţie, ţesutul afectat este distrus complet. În anumite cazuri, cangrena poate afecta întreaga labă a piciorului sau chiar întreg piciorul.
Diagnostic arterioscleroză
Un element important în diagnosticarea arteriosclerozei este observarea momentului în care apare disconfortul. Dacă durerea apare numai în timpul efortului, cedează în repaus şi reapare în momentul reluării activităţii, medicul poate suspecta apariţia arteriosclerozei. În acest caz, acesta va măsura tensiunea de la nivelul gleznei şi o va compara cu tensiunea arterială de la nivelul braţului. Dacă presiunea la nivelul gleznei este mult mai scăzută faţă de tensiunea de la nivelul braţului, arterele de la nivelul piciorului pot fi îngustate. Medicul poate recomanda, de asemenea şi efectuarea altor analize, precum ultrasonografia sau angiografia. Angiografia poate ajuta specialistul să localizeze blocajul şi să stabilească dacă este necesară o intervenţie chirurgicală, sau nu.
Tratament arterioscleroză
Tratamentul arterisclerozei variază în funcţie de gradul de severitate al bolii. Astfel, tratamentul poate presupune schimbarea stilului de viaţă, administrarea de medicamente sau, în unele situaţii grave, intervenţia chirurgicală. Activitatea fizică este, în cele mai multe cazuri, un element util în tratarea artritei. Puteţi apela, astfel, la adoptarea unui program de mişcare zilnică. În modul acesta, circulaţia sanguină se va îmbunătăţi, ca urmare a dezvoltării vaselor colaterale. Exerciţiile fizice trebuie oprite, însă, în momentul în care durerea apare. Cu trecerea timpului, intervalul de apariţie a durerii va scădea şi treptat, exerciţiile vor putea fi efectuate pentru perioade mai lungi de timp.
Cât de gravă este arterioscleroza?
Arterioscleroza poate fi indiciul unor afecţiuni grave ale organismului. Poate sugera, de exemplu, afecţiuni ale arterelor coronare sau existenţa unui risc crescut de accident vascular cerebral.
Prevenirea apariţiei arteriosclerozei
Un pas important în prevenirea arteriosclerozei îl constituie evitarea fumatului. Fumatul reduce cantitatea de oxigen din sânge şi contribuie la depozitarea defectuoasă a trombocitelor pe suprafaţa internă a arterelor (ateroscleroză). La fel de importantă sunt şi menţinerea unei greutăţi normale, reducerea cantităţii de grăsimi din dietă şi eliminarea factorilor de stres. Lipsa fumatului este cea mai bună cale de a preveni şi de a ameliora această afecţiune. Exerciţiile regulate pot îmbunătăţi fluxul sangvin în vasele mici de la nivelul piciorului.
