Astm bronşic
Astmul bronşic este o afecţiune frecventă care afectează sistemul respirator, provocând dificultăţi de respiraţie, tuse, transpiraţii şi chiar crize de sufocare. Toate aceste probleme pot fi ţinute, însă, sub control, urmând cu precizie indicaţiile medicului specilist.
Semne şi simptome astm bronşic
Principalele simptome ale astmului bronşic sunt respiraţia dificilă, senzaţia de constricţie în piept şi tusea. Simptome de alarmă, care ar trebui să grăbească vizita la medic sunt respiraţia extrem de dificilă, albăstrirea buzelor şi a unghiilor, incapacitatea severă de a respira, tahicardia, transpiraţiile şi tuse severă. Obstrucţia fluxului de aer rezultă dintr-o inflamare a pereţilor bronhiilor, din construcţia fibrelor muşchilor netezi ai bronhiilor şi din creşterea producţiei de mucus. Inspiraţia şi expiraţia prin bronhiile îngustate produc un sunet şuierător (wheezing). Astmul bronşic se caracterizează prin crize de sufocare cauzate de imposibilitatea evacuării aerului din plămâni. Aceste crize pot fi declanşate şi grăbite de praful din casă, polen, mucegai, ceaţă, efort fizic, traume psihice puternice, consum de ouă.
Ce este astmul bronşic?
Astmul bronşic este o afecţiune cronică apărută atunci când principalele căi aeriene (bronhiile) se inflamează. Muşchii pereţilor bronhiei se comprimă, iar mucoasa care căptuşeşte aceste tuburi produce mucus în cantitate mare, determinând îngustarea căilor aeriene. Această îngustare poate conduce de la un wheezing minor, la dificultăţi mari respiratorii. Crizele pot dura de la câteva minute la câteva zile. Unele persoane cu astm au simptome persistente. La altele, simptomele sunt intermitente. Îngrijirea de specialitate poate reduce apariţia crizelor de astm care, rareori, devin ameninţătoare pentru viaţă.
Factori care determină apariţia astmului bronşic
Riscul de a te îmbolnăvi de astm bronşic va fi mai mare, în condiţiile în care unii din membrii familiei tale suferă de această boală sau prezintă alergii. Aproximativ jumătate dintre copiii cu astm fac boala înainte de 10 ani. Adulţii pot suferi de astm la orice vârstă, chiar şi la 70 de ani. La persoanele cu vârste sub 30 de ani, astmul bronşic este declanşat, de obicei, de alergii. 40-70% dintre cei cu vârste de aproximativ 30 de ani, au alergii respiratorii. La persoanele la care nu alergia este factorul declanşator, astmul bronşic poate fi corelat cu un iritant sau cu o afecţiune medicală. În majoritatea cazurilor, însă, astmul bronşic este rezultatul combinaţiei dintre reacţiile alergice şi nonalergice. Cercetătorii au identificat un număr de factori care pot creşte riscul de a face astm: fumatul pasiv, traiul într-o zonă puternic urbanizată, istoricul familial de astm bronşic, greutatea mică la naştere, obezitatea sau boala de reflux gastroesofagian (GERD).
Diagnostic astm bronşic
Medicii folosesc diferite teste pentru diagnosticarea astmului bronşic şi a cauzelor care l-au produs. Diagnosticul va fi stabilit urmărind manifestările clinice ale pacientului, istoricul sugestiv şi rezultatele oferite de către examenul de spirometrie (măsurarea capacităţii respiratorii). Spirometria este esenţială în stabilirea diagnosticului dar şi pentru urmărirea evoluţiei bolii în timp. Diagnosticul este mult mai uşor de stabilit la pacienţii tineri, nefumători, care acuză simptomele enumerate mai sus.
Tratament astm bronşic
Tratamentul astmului bronşic va fi adaptat în funcţie de gradul de severitate al bolii. Astmul bronşic nu este o boală tratabilă, însă poate fi ţinută sub control cu ajutorul unei medicaţii corespunzătoare. Cei mai mulţi oameni cu astm pot într-adevăr controla boala cu ajutorul medicamentelor. Medicamentele pentru astm sunt împarţite în două categorii: cele care trebuie administrate permanent, pentru a preveni crizele, şi cele care se folosesc pentru a ameliora simptomele în timpul crizei. Extrem de eficientă este şi terapia inhalatorie (cu spray-uri). Spray-urile conţin unele subtanţe care ajung direct în bronhii, fără a avea efecte negative asupra organismului.
Astmul bronşic ocupaţional
Unii oameni se confruntă des cu wheezing (respiraţie îngreunată) sau tuse, simptome care pot fi asociate cu prurit ocular sau secreţie nazală abundentă. Când pleacă de la serviciu, semnele şi simptomele lor se ameliorează. Această afecţiune se numeşte astm bronşic ocupaţional. Este produs de inhalarea de praf, vapori, gaze sau aburi specifici locului de muncă respectiv. Aceste substanţe irită sistemul respirator. În general, astmul bronşic ocupaţional apare în 2 variante: ca răspuns direct la un iritant (simptomele apar imediat după expunerea la substanţe ca amoniac, acid clorhidric, dioxid de sulf sau fumul ambiental), în urma unei sensibilizării apărute în urma unei expuneri îndelungate la la substanţe iritante.
Cât de grav este astmul bronşic?
Din fericire, astmul bronşic este o boală care poate fi ţinută sub control. Mai mult, în ultimii ani, oamenii de ştiinţă au început să înţeleagă mai bine cauzele astmului bronşic. S-au descoperit, de asemenea, noi medicamente care pot înlocui cu succes vechea medicaţie.