Boala Crohn

Boala Crohn

Boala Crohn este o boală inflamatorie a intestinelor. Cauza acestei afecţiuni este necunoscută. Tratamentele nu pot vindeca boala Crohn, ci doar controla evoluţia afecţiunii şi diminua simptomele acesteia. Tratamentul pentru boala Crohn este medicamentos şi chirurgical.

Semne şi simptome boala Crohn

Semnele şi simptomele care pot indica boala Crohn sunt: dureri şi crampe abdominale, diaree cronică, febră, oboseală, scădere în greutate. De asemenea, boala Crohn mai poate fi asociată cu noduli rosiatici si dureroşi care apar pe piele, inflamarea articulaţiilor, a coloanei vertebrale, ochilor şi ficatului.

Debutul bolii Crohn este progresiv. Simptomele pot varia în funcţie de segmentul tubului digestiv atins. Primele simptome constau în: dureri abdominale frecvente, care se accentuează după mese, crampe de intensitate variabilă, oboseală, apetit scăzut, pierdere în greutate în ciuda unui regim alimentar echilibrat. Simptomele tardive ce indică boala Crohn sunt: prezenţa sângelui în scaun, anemie prin lipsa de fier (feriprivă), din cauza hemoragiilor sau a absorbţiei defectuoase, scaune cu mucozităţi, tenesma (dureri anale), febră ( 39 oC) în cazurile grave, dureri articulare.

Ce este boala Crohn?

Boala Crohn, denumită uneori şi ileită, enterită regională sau colită granulo-matoasă, este o afecţiune  inflamatorie a intestinelor. Cauza bolii Crohn este necunoscută. Boala Crohn evoluează prin pusee succesive, caracterizate prin apariţia unor zone de inflamaţie, de la cavitatea bucală până la anus. Aceasta afecţiune intestinală este însoţită de îngroşarea mucoasei şi de ulceraţii (distrugerea mai mult sau mai puţin profundă a mucoasei). Boala Crohn poate produce ulcere în intestinul subţire, colon sau în ambele. Boala Crohn poate cauza chiar obstrucţia intestinului subţire.  

Incidenţa bolii Crohn este de 3 - 6 la 100.000, egală pentru ambele sexe. Boala Crohn este mai frecventă în rândul tinerilor, cu vârste între 15 şi 30 de ani şi persoanelor peste 60 de ani. Boala Crohn poate fi ereditară. Aproximativ 1 din 5 indivizi cu boală Crohn au o rudă cu această afecţiune sau cu colită ulcerativă.

Diagnosticarea bolii Crohn

Pentru diagnosticarea acestei afecţiuni, trebuie efectuate analize de sânge. Analizele de sânge pot depista prezenţa unei anemii şi creşterea numărului de globule albe. Pentru confirmarea diagnosticului, doctorul mai poate apela la următoarele analize: colonoscopie, sigmoidoscopia flexibilă, radiografia cu bariu, radiografia intestinului subţire, tomografia computerizată.

Cu ajutorul unor tuburi flexibile de vizualizare (colonoscoape), doctorul poate vizualiza  rectul şi intestinul gros. Colonoscopia este mai exactă decât radiografia cu bariu la detectarea ulcerelor mici sau a zonelor mici de inflamare a colonului şi a zonei terminale a ileonului. În timpul procedurii, doctorul poate preleva o bucată de ţesut (biopsie) pentru analiza de laborator, care poate ajuta la confirmarea diagnosticului. Granuloamele (grupări de celule inflamatoare), ce pot fi depistate cu ajutorul colonoscopiei, reprezintă un semn al bolii Crohn, întrucât granuloamele nu apar în colita ulceroasă.

În cadrul acestei proceduri, medicul utilizează un tub subţire, flexibil, iluminat, pentru a examina sigmoidul, ultima jumătate de metru a colonului. Durata analizei este de câteva minute. Sigmoidoscopia flexibilă este destul de inconfortabilă şi există riscul penetrării peretelui colonului. De asemenea, există posibilitatea ca această analiză să nu arate şi alte probleme, ce pot exista mai sus în colon sau în intestinul subţire.

Cu ajutorul radiografiei cu bariu, medicul poate să evalueze intestinul gros. Înainte de efectuarea acestei analize, medicul plasează bariu, un compus chimic de contrast, în interiorul intestinului. În cazul în care bariul este administrat prin rect, se pot obţine imagini ale colonului si ale ileumului terminal. Radiografia cu bariu poate depista prezenţa unor ulceraţii, ingustări şi uneori fistule ale intestinului.

Cu ajutorul radiografiei intestinului subţire, medicul poate examina porţiunea intestinului care nu poate fi vâzută la colonoscopie.Trebuie să bei bariu şi apoi ţi se va radiografia intestinul subţire. Aceasta analiză este foarte utilă pentru că poate localiza zone îngustate sau inflamate ale intestinului subţire, caracteristice bolii Crohn.

Tomografia computerizată poate furniza mai multe detalii decât radiografia clasică. Această analiză permite vizualizarea întregului intestin, precum şi a ţesuturilor din afara sa, care nu pot fi observate la alte analize. De asemenea, tomografia computerizată poate ajuta la detectarea abceselor.

Complicaţii boala Crohn

Boala Crohn poate dezvolta următoarele complicaţii: obstrucţii parţiale ale tubului digestiv, ce provoacă stări de balonare, greţuri, vărsături, constipaţie; malnutritie, deoarce absorbţia deficitară a alimentelor poate determina carenţe nutriţionale; apariţia plăgilor în jurul anusului (fistule, fisuri profunde sau abcese cronice) la 30% dintre pacienţi; retard de creştere la copii. De asemenea, boala Crohn poate antrena următoarele afecţiuni: artrită, tulburări cutanate, inflamaţii oculare, ulcere ale cavităţii bucale, calculi renali sau biliari. Pacientii cu boala Crohn prezintă un risc crescut de apariţie a cancerului de colon.

Tratament boala Crohn

Nu există un tratament care să vindece boala Crohn. Obiectivul tratamentelor, prescrise de medic, constă în diminuarea inflamaţiei, corectarea insuficienţelor alimentare, precum  şi atenuarea simptomelor: durerile abdominale, diareea, sângerările rectale. Tratamentul aplicat în cazul bolii Crohn variază în funcţie de segmentul afectat al sistemului digestiv, de severitatea afecţiunii, de complicaţiile şi de răspunsul organismului la tratament.

Pentru tratarea simptomelor, medicul îţi poate recomanda medicamente antidiareice sau laxative, antibiotice, analgezice, suplimente de fier, suplimente de vitamina B12, suplimente de calciu şi vitamina D. Antibioticele împiedică proliferarea bacteriilor în intestinul subţire. Antidiareicele încetinesc tranzitul alimentelor prin intestin, prevenind astfel diareea. În unele cazuri, inflamaţia poate determina îngustarea tractului digestiv, provocând constipaţia. În aceste cazuri, medicul îţi poate administra laxative. Sângerările digestive pot determina apariţia anemiei feriprive, din cauza deficienţei de fier, în acest caz fiind recomandate suplimentele de fier. Vitamina B12 contribuie la prevenirea anemiei, şi este esenţială pentru functionarea corectă a nervilor. Absorbţia vitaminei B12 are loc în segmentul terminal al ileonului, acesta fiind frecvent afectat de boala Crohn. În cazul în care inflamaţia ileonului terminal împiedică absorbţia vitaminei B12, va trebui să îţi fie administrată această vitamină pe cale injectabilă pe tot parcursul vieţii. Suplimente de calciu şi vitamina D sunt necesare, întrucât atât boala Crohn, cât şi tratamentul efectuat cresc riscul de osteoporoză.

Există anumite contraindicaţii în cazul bolii Crohn. Nu ai voie să iei antiinflamatoare nesteroidiene, precum: aspirină, ibuprofen sau naproxen, deoarece acestea pot agrava simptomele acestei afecţiuni.

Dieta trebuie să fie echilibrată şi bogată în nutrienţi.

În cazul în care tratamentele nu dau rezultatele scontate, medicul îţi poate recomanda să apelezi la tratamentul chirurgical. Chirurgia poate ajuta la eliminarea segmentului bolnav al intestinului subţire care produce obstrucţie, drenarea puroiului de la abcesele abdominale si peri-rectale, tratamentul fistulelor anale severe care nu răspund la medicamente, îndepărtarea fistulelor interne, care pot cauza infecţii.

Beneficiile intervenţiilor chirurgicale în boala Crohn sunt însă temporare. Trei din patru pacienţi necesită un tip de procedură chirurgicală, iar dintre acestia, jumătate au nevoie de o a doua intervenţie. Inflamările intestinelor pot reapărea în porţiuni anterior sănătoase ale intestinelor după luni sau ani de la operaţie.

Prevenirea bolii Crohn

Nu se cunosc metode de prevenire a bolii Crohn, dar pentru controlarea acestei afecţiuni, este necesar să respecţi cu stricteţe indicaţiile medicului şi să îţi modifici regimul alimentar. Astfel, evită alimentele care fermentează (băuturi carbogazoase, mazăre, varză etc.), pentru a limita apariţia diareei şi durerilor abdominale. Consumă alimente bogate în proteine (pui, peşte) şi optează pentru porţii mici de alimente, pentru a nu obosi organismul. Printre legumele greu de digerat, se enumeră varza, ridichiile, prazul. De asemenea, stresul poate agrava simptomele bolii Crohn şi poate declanşa crize. Evitarea stresului şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos sunt recomandabile pentru controlarea bolii Crohn.