Bulimia
Bulimia este o tulburare de alimentaţie alarmantă, ca şi anorexia. Aceste dereglări de alimentaţie se manifestă în special în rândul tinerelor fete şi pot avea repercusiuni grave asupra sănătăţii. Bulimia şi anorexia sunt determinate de grija excesivă asupra aspectului exterior.
Semne şi simptome bulimie
Semnele şi simtomele ce indică bulimia sunt: pofta exagerată de a mânca, chiar fără a-ţi fi foame, în special dulciuri şi alimente cu multe calorii, provocarea stării de vomă, abuzul de laxative, diuretice, practicarea excesivă de exerciţii fizice, ciclul menstrual poate deveni neregulat sau absent (amenoree). De asemenea, vomatul poate conduce la apariţia problemelor dentare, respiraţie urât mirositoare, tulburări digestive. Abuzul de laxative poate cauza deshidratarea organismului, probleme cu rinichii, deficienţă de minerale. Majoritatea persoanelor bulimice sunt deprimate, se confruntă cu stimă de sine scăzută, au tulburări de somn, stări de spirit instabile.
Ce este bulimia?
Bulimia nervoasă este o tulburare de alimentaţie, ce se manifestă prin consumarea unor cantităţi mari de alimente într-o perioadă scurtă de timp (compulsii) şi apoi eliminarea acestora prin vomat sau prin utilizarea clismelor, laxativelor sau diureticelor. Sentimentul de vină, depresia sunt stări asociate frecvent bulimiei. Majoritatea persoanelor bulimice consideră că boala lor este o ruşine, se ascund şi se învinovăţesc pentru lipsa de control asupra propriei persoane.
Bulimia afectează în special femeile. În ţările dezvoltate, peste 1,5 % dintre femei suferă de bulimie, iar cele mai vulnerabilă categorie este reprezentată de eleve şi studente (4-8% din numărul bulimicilor).
O persoană care suferă de bulimie trece de regulă prin trei etape: precriza, criza propriu-zisă şi postcriza. În precriză, persoana bulimică resimte o stare de tensiune, iritabilitate, teamă, iar reflexul este să caute de mâncare. În timpul crizei propriu-zise, persoana îşi pierde controlul şi consumă un număr foarte mare de calorii într-o perioadă foarte scurtă de timp. Persoana bulimică se va confrunta cu dureri abdominale şi îşi va provoca starea de vomă. În postcriză, persoana bulimică are accese de culpabilitate. Deşi regretă cele întâmplate, nu se poate opri, iar aceste crize vor deveni în timp regulate.
Factorii ce cauzează bulimia sunt de natură genetică, socială (standardele sociale, mesajele publicitare, ce promovează tot ce e slab ca fiind atractiv) şi psihologică (vulnerabilitate psihică, instabilitate).
Bulimia poate avea efecte foarte grave pe termen lung: probleme cardiace, sanguine, digestive, hormonale, probleme ale rinichilor şi ale oaselor.
Tratament bulimie
Tratamentul precoce al bulimiei este esenţial, întrucât în timp, persoana bulimică se obişnuieşte cu acest comportament alimentar şi îi va fi mult mai greu să îl modifice. Şansele de vindecare totală sunt crescute dacă bulimia este tratată la timp.
Medicul stabileşte etapele tratamentului, dar este foarte important ca familia şi prietenii să acorde bolnavului suport moral permanent. De asemenea, se poate apela la un psiholog. Aceştia pot conlucra şi cu medicul nutriţionist, care poate stabili o dietă adecvată, personalizată, în funcţie de necesităţile organismului pacientului.
După încheierea tratamentului, majoritatea persoanelor care au suferit de bulimie au nevoie de consiliere pe termen lung, pentru a preveni recidiva.
