Cefalee

Cefalee

Cefaleea

Aproape toată lumea a avut, măcar o data în viaţă, o cefalee (durere de cap). Aproximativ 95% dintre cefalee sunt primare (adică nu sunt cauzate de altă boală sau tumoră subiacentă) şi rareori, cefaleea poate fi secundară unor probleme medicale severe.

Deşi ţesutul cerebral nu doare, există dovezi că anumite zone ale creierului pot contribui la apariţia diferitelor tipuri de dureri de cap. De fapt, cea mai mare parte a craniului şi o importantă parte a membranelor ce acoperă creierul nu pot simţi durerea.

Nervii cranieni sau cervicali transmit senzaţiile dureroase din aceste părţi ale creierului către sistemul nervos central. De exemplu, durerile dentare şi mandibulare sunt transmise de nervii cranieni. Nervii cervicali transmit informaţia despre durere din regiunea cervicală şi de la baza craniului.

Durerea cu localizare extracraniană poate fi cauzată de inflamaţia sau tensiunea musculară, inflamaţia arterelor scalpului sau inflamaţia sinusurilor, urechilor sau gingiilor. În interiorul craniului, cefaleea poate fi produsă de dilatarea sau spasmul arterial, inflamaţia membranelor creierului, de presiunea determinată de o tumoră sau de o hemoragie.

Cauze apariţie cefalee

Deşi cauza exactă a cefaleei rămâne neclară, cercetătorii sugerează că durerile de cap pot apărea datorită modificării concentraţiilor anumitor neurotransmiţători cerebrali cum ar fi serotonina sau noradrenalina. Un dezechilibru în concentraţia acestor neurotransmiţători poate determina inflamaţia arterelor craniene şi iritarea consecutivă a structurilor sensibile la durere. Acest lucru va determina transmiterea impulsurilor dureroase de-a lungul nervului trigemen-o cale majoră a durerii-spre creier.

Nivelul endorfinelor, substanţe naturale cu efect antialgic, produse de creier şi măduva spinării, poate fi scăzut determinând astfel apariţia durerii.

Cefaleea poate fi surdă, pulsatilă sau ascuţită, sfredelitoare. O descriere precisă a tipului de durere poate fi de ajutor în stabilirea tipului de cefalee pe care îl prezinţi.

Cefaleea primară se clasifică, în general, în 3 categorii: cefalee de tensiune, migrene şi cefalee tip cluster (în ciorchine).

Cefaleea de tensiune -  constă, de obicei, într-o durere surdă sau o presiune la nivelul frunţii, scalpului sau cefei.

Migrenele -  constau în dureri severe localizate într-o jumătate a capului, fiind însoţite adesea de senzaţii de greaţă sau de tulburări temporare de vedere.

Cefaleea tip cluster -  este caracterizată de o durere intensă în sau în jurul unui ochi sau a unei jumătăţi de cap, durere ce tinde să fie episodică.

O durere de cap ce nu poate fi ameliorată, care afectează activitatea şi durează 6 luni sau mai mult, este considerată cronică. Deşi cauza exactă a cefaleei primare rămâne neclară, se ştie însă că poate fi declanşată de o serie de factori. Cefaleea, în special migrena, apare la unele femei în perioada premenstruală sau în timpul menstruaţiei, fiind legată, probabil, de variaţiile hormonale. Cefaleea datorată hipertensiunii arteriale apare, de obicei, dimineaţă la trezire, dar este rară şi apare doar în cazul unei hipertensiuni severe.

Cefaleea secundară unei infecţii a cavităţii nazale poate fi deosebit de intensă, fiind accentuată aplecarea capului. Ea este, de obicei, însoţită şi de semne şi simptome de infecţie. Durerile de cap de cauză oculară pot apărea după perioade lungi de citit sau după condusul pe timp de noapte. Cefaleea poate apărea şi în condiţii de surmenaj.

Diagnostic cefalee

Diagnosticul cefaleei se bazează, în general, pe istoricul bolii şi pe examinarea fizică. Dacă cefaleea a debutat recent, survine în atacuri severe, este declanşată de efort, apare de obicei dimineaţă, fiind acompaniată de vomă sau de alte semne şi simptome, vor fi necesare, în continuare, alte testări.

Acestea pot consta într-o tomografie computerizată sau o rezonanţă magnetică nucleară (RMN) la nivelul capului pentru găsirea oricăror anomalii structurale şi pentru examinarea sinusurilor, oaselor feţei şi ţesutului şi oaselor regiunii cervicale. Dacă cefaleea a apărut după un traumatism cranian sau cervical, poate fi necesară o radiografie de coloană cervicală. Medicul va avea nevoie şi de alte teste, ca de exemplu puncţia lombară sau arteriografie cerebrală, pentru a pune diagnosticul.

CEFALEEA DE TENSIUNE

Semne şi simptome cefalee de tensiune

O durere surdă, asemănătoare unei presiuni, la nivelul frunţii, scalpului, tâmplelor sau cefei. Cefaleea de tensiune este adesea difuză, durerea fiind mai intensă în creştetul capului şi la nivelul cefei. Poate fi resimţită ca o senzaţie de tensiune, ca şi cum capul dumneavoastră ar fi strâns de o bandă sau cască. Puteţi prezenta tulburări de somn. Mulţi se plâng de o senzaţie de încordare la nivelul muşchilor cefei şi al umerilor.

Cefaleea de tensiune ce este prezentă de două sau mai multe ori pe săptămâna, pe o perioadă de o lună sau mai mult, poate fi considerată cronică.

Cefaleea de tensiune este probabil, cel mai frecvent tip de cefalee.

Factori declanşatori de cefalee de tensiune

Stresul, depresia şi anxietatea sunt cei mai frecvenţi factori declanşatori. Anumite cefalee de tensiune pot fi declanşate de posturi defectuoase, lucrul în poziţii chinuitoare sau de o întindere bruscă. Deoarece acest tip de durere de cap răspunde bine la automedicaţia analgezică, persoanele cu cefalee de tensiune nu-şi consultă, de obicei, medicul.

Acest tip de cefalee poate afecta persoanele de ambele sexe şi de orice vârstă. Forma cronică se dezvoltă, frecvent, spre vârstă mijlocie şi poate dura câţiva ani de la debut.

Diagnostic cefalee de tensiune

Pentru a pune diagnosticul, medicul dumneavoastră vă va pune anumite întrebări sau va efectua unele teste pentru a exclude alte cauze posibile de durere. Testele pot consta în examene urinare, examen oftalmologie, o radiografie de sinusuri şi o rezonanţă magnetică nucleară (RMN) sau o tomografie computerizată (CT). Medicul va căuta, de asemenea, semne de anxietate sau depresie. Veţi fi întrebat dacă există, în viaţă dumneavoastră de familie sau la serviciu, vreun anume stres care să poată fi asociat cu agravarea cefaleei.

Cât de gravă este cefaleea de tensiune  - Acest tip de cefalee nu duce la alte boli mai grave, fiind, mai degrabă, un semn de stres, anxietate sau depresie.

Tratament cefalee de tensiune

Cefaleea de tensiune răspunde, de obicei, bine la tehnicile de relaxare, de exemplu un masaj, un dus fierbinte, o baie cu apă caldă, biofeedback şi meditaţie. Ţinând un jurnal al durerilor de cap, veţi putea identifica şi evita mai uşor factorii declanşatori. Analgezicele de tipul paracetamolului, aspirinei şi ibuprofenului sunt, de obicei, eficiente. Pentru problemele cronice poate fi prescrisă medicaţie antidepresivă. Evitaţi însă tranchilizantele. Medicamentele nu sunt însă o soluţie. Folosirea în exces a analgezicelor poate duce chiar la apariţia durerii de cap, situaţie cunoscută sub numele de cefalee de rebound. În plus, eficacitatea analgezicelor poate diminua în timp. Persistenţă unei cefalee de tensiune poate fi un semnal de alarmă tras de corpul dumneavoastră, în sensul unei schimbări a stilului de viaţă.