Crizele epileptice
CRIZELE EPILEPTICE GRAND MAL
Crizele convulsive grand mal sunt cauzate de o excitabilitate neuronală anormală rezultând o activitate electrică anormală ce se împrăştie rapid în creier; deseori sunt confundate cu menstruaţia, deprivarea de somn, hipoglicemia, stresul crescut şi, rareori, cu anumiţi stimuli de genul luminii, zgomotelor, atingerii sau cititului.
Uneori, în criză sunt implicaţi doar câţiva muşchi (criză focală), că de exemplu un membru sau o parte a feţei.
Semne şi simptome crize epileptice
Un episod de pierdere a conştiinţei însoţit de convulsii, o criză grand mal (tonico-clonică generalizată) începe cu o fază de 15-20 de secunde de rigiditate musculară (fază tonică) şi apoi o perioadă de 30-60 de secunde de mişcări ritmice (fază clonică). Are loc pierderea conştiinţei ce poate fi urmată de cădere. Criză se termină cu o perioadă de somn profund, relaxat, ce variază între câteva minute şi câteva ore până la recăpătarea conştiinţei. Persoană nu-şi aminteşte despre criză. Criza grand mal poate fi urmată de cefalee sau de o stare de ameţeală sau confuzie.
Cauzele apariţiei crize epileptice
Uneori, crizele epileptice au caracter ereditar. De fapt, o serie de gene au fost asociate anumitor sindroame convulsive. Alte cauze cunoscute ale crizelor epileptice recurenţe sunt cicatrice rezultate din alte afectări sau traumatisme ale creierului, infecţiile cerebrale, tumorile cerebrale, abcesele sau hemoragiile, sevrajul alcoolic sau al drogurilor şi tulburări metabolice din cadrul diabetului, bolilor renale sau hepatice. Când debutul bolii se situează înainte de 25 de ani, cauza este de obicei necunoscută. Crizele epileptice ce apăr după 25 de ani sunt mai probabil datorate creşterii lente a unei tumori cerebrale.
Diagnostic crize epileptice
O criză epileptică de grand mal este uşor de recunoscut, dar cauza poate fi dificil de găsit. Medicul dumneavoastră va dori să obţină un istoric medical amănunţit. După o examinare fizică, puteţi avea nevoie de un test numit electroencefalogramă (EEG), care înregistrează activitatea electrică a creierului.
Alte ţeste diagnostice pot fi tomografia computerizată (CT) sau rezonanţă magnetică nucleară (RMN), precum şi analize de sânge. Crizele focale sunt cauzate adesea de cicatrice corticale sau de o tumoră într-o zonă specifică a creierului. O asemenea cauza poate fi determinată cu ajutorul unei tomografii computerizate sau unei rezonanţe magnetice nucleare.
Cât de gravă este criza de grand mal
Gravitatea unei crize grand mal depinde de ce anume a provocat-o. Din această cauza este important să mergeţi la medic dacă aţi prezentat o criză grand mal. Când cauza producerii crizei convulsive este una de genul hipoglicemiei şi acest lucru este corectat, atunci tulburarea convulsivă nu este gravă. În alte cazuri, însă, criza se poate datora unei probleme medicale importante cum ar fi o tumoră sau o infecţie cerebrală.
O criză convulsivă care determină pierderea conştiinţei sau pierderea controlului poate fi periculoasă dacă are loc în momentul în care conduceţi maşina sau manipulaţi un anumit tip de echipament. De aceea, multe state au restricţii de condus în funcţie de gradul de control al crizelor epileptice. Crizele epileptice pot duce la accidentări datorită căzăturilor.
O soluţie este secţionarea chirurgicală a fibrelor ce conectează cele două emisfere cerebrale (corpul calos), ducând la scăderea importantă a numărului de crize, fără o afectare prea importantă a celorlalte funcţii cerebrale. Metoda chirurgicală este luată în calcul atunci când tratamentul medicamentos nu reuşeşte să controleze crizele.
CRIZELE EPILEPTICE TIP ABSENŢĂ
Semne şi simptome crize epileptice de tip absenţă
Scurte momente de pierdere a conştiinţei, prezenţa de mişcări rapide ale pleoapelor în timpul momentelor de absenţa, recăpătarea completă a stării de conştienţă după aceste momente de absenţă.
Epilepsia tip absenţă este un alt tip de epilepsie. Durata fiecărei absenţe este de numai câteva secunde, dar frecvenţa lor poate varia de la zeci, la sute de crize zilnic. În timpul unei absenţe există o scurtă suspendare a stării de conştienţă însoţită de mişcări rapide ale pleoapelor sau de tresăriri ale mâinilor. Conştienţa este pe deplin restabilită imediat după terminarea absenţei, fără nici un pic de confuzie. De obicei, persoana care a prezentat criza de absenţă nu-şi aminteşte ce s-a întâmplat.
Absenţele apar, în mod tipic, la copii cu vârstă cuprinsă între 6 şi 12 ani şi rareori după 20 de ani. După debut pot trece săptămâni sau chiar luni până ce un adult să le observe deoarece sunt, de obicei, foarte scurte şi cu puţine mişcări anormale. Copilul poate prezenta iniţial dificultăţi de învăţare înainte ca dumneavoastră sau un profesor să observaţi crizele de absenţă.
Mai puţin de 10% din cei cu crize epileptice prezintă crize tip absenţă. Uneori, ele apar în combinaţie cu alte crize. De obicei, cauza crizelor rămâne necunoscută, iar copilul nu mai prezintă alte probleme neurologice.
Crizele tip absenţă atipice sunt însă asociate unor tulburări neurologice de tipul malformaţiilor cerebrale congenitale, tulburărilor metabolice de origine renală sau hepatică sau cicatricelor corticale posttraumatice sau postpartum. Faţă de o criză de absenţă tipică, o absenţă atipică este mai lungă şi are mai multe mişcări anormale.
Diagnostic crize epileptice de tip absenţă
În general, pentru evidenţierea unei activităţi electrice anormale corespunzătoare unei epilepsii tip absenţa se efectuează o ectroencefalograma (EEG), care măsoară activitatea undelor corticale. în unele cazuri, medicul poate recomanda teste de sânge, o tomografie computerizată (CT) sau o rezonanţă magnetică nucleară (RMN) pentru a determina alte posibile cauze ale crizelor epileptice.
Cât de gravă este epilepsia tip absentă - Majoritatea copiilor cu epilepsie tip absenţă prezintă semnificativ mai puţine sau chiar nu mai prezintă crize după introducerea tratamentului medicamentos. Până la 70% dintre copiii cu crize tip petit mal nu mai prezintă aceste crize până la vârstă adolescenţei. La această vârstă majoritatea adolescenţilor pot să întrerupă tratamentul sub controlul medicului.
Tratament crize epileptice de tip absenţă
Majoritatea copiilor cu crize de absenţă tipice pot avea un regim normal de viaţă şi trebuie încurajaţi să o facă. Medicul va recomanda copilului practicarea sportului şi a altor activităţi şcolare cu câteva mici restricţii. Restricţiile pentru condus sau pentru manipularea anumitor echipamente în cazul înaintării în vârstă a copilului depind de gradul de control al crizelor. Crizele peţit mâl sunt, de regulă, foarte sensibile la tratament. Este necesară o evaluare medicală pentru a alege medicamentul şi dozele potrivite pentru copilul dumneavoastră. Posibilele efecte adverse ale medicamentelor pot fi: ameţeală, iritaţie gastrică şi letargie.