Depresie
Adevărata depresie, ceea ce specialiştii numesc sindrom depresiv, este diferită de tristeţea sau disperarea normală: depresia implică mai mult decât o dispoziţie proastă trecătoare sau o perioadă de stres.
Mulţi oameni spun că sunt deprimaţi atunci când sunt trişti, singuri, bolnavi.
Semne şi simptome depresie
Persoana căzută în depresie poate să se simtă tristă şi fără speranţă. Autoapreciera şi autoîncrederea pot fi la pământ, iar persoana în cauză se poate simţi vinovată sau inutilă. Unele persoane, totuşi, trec printr-o depresie fără să se simtă deprimate.
Depresia poate afecta mai mult decât simpla stare de dispoziţie. Ea poate produce şi modificări fizice, şi modificări în modul de gândire şi comportament. Depresia poate modifica somnul şi alimentaţia şi diminua apetitul sexual. Afectează modul de a gândi despre anumite lucruri, făcând persoana în cauză să aibă idei negative şi pesimiste, diminuând capacitatea de concentrare sau de luare a deciziilor. Ea influenţează modul de a acţiona: persoana devine mai iritabilă, retrasă sau ambivalentă.
Depresia evoluează deseori nediagnosticată şi netratată. Personalul medical poate greşi, neasociind simptomele fizice de tipul oboselii, cefaleei, durerii şi insomniei cu depresia. Cei care au depresie neagă sau minimalizează deseori simptomele sau le consideră ca reacţii de stres.
Depresia este caracterizată prin următoarele semne şi simptome: tristeţe persistentă, iritabilitate, senzaţii anxioase, pierderea interesului sau a plăcerii de a trăi, neglijarea responsabilităţilor personale sau a propriei persoane, modificări în obiceiurile alimentare, creştere sau scădere în greutate, modificarea somnului, incluzând trezire devreme, somnul prea lung sau probleme atunci când vreţi să adormiţi sau să rămâneţi treaz, oboseala şi scăderea energiei, scăderea concentrării, atenţiei şi memoriei, modificări extreme ale stării de dispoziţie, senzaţie de neajutorare, lipsă de speranţă, inutilitate sau sentimente de vinovăţie, gânduri negative sau pesimiste permanente, simptome fizice, ca cefaleea, probleme digestive şi durere cronică care nu răspund la tratament, creşterea consumului de alcool sau droguri, gânduri de moarte sau de suicid.
Manifestări depresie
Spre deosebire de tristeţe, o perioadă de câteva zile când te simţiţi la pământ, depresia continuă timp îndelungat. În forma sa cea mai frecventă, boala depresivă durează cel puţin două săptămâni şi deseori mai mult. Ea se manifestă prin simptome specifice legate de dispoziţie, comportament, gândire şi concepţii. Depresia alterează capacitatea normală de funcţionare şi necesită tratament medicamentos sau psihoterapie sau ambele.
De secole, oamenii au privit depresia ca un semn de slăbiciune mentală. „Totul este în capul tău" a fost o propoziţie frecvent auzită de cei care au avut depresie. După ani de cercetări, totuşi, medicii recunosc depresia că fiind o afecţiune medicală. Oamenii cu depresie pot avea niveluri anormale ale anumitor substanţe chimice cerebrale (neuro-transmitatori) şi scăderea activităţii celulare în zonele creierului care controlează dispoziţia, apetitul, somnul şi alte funcţii. Studiile concepute pentru creier au arătat modificări ale activităţii cerebrale în timpul depresiei.
Factori declanşatori ai depresiei
Există mulţi factori care joacă un rol în apariţia acestor modificări chimice. Dezvoltarea depresiei poate fi legată de gene pe care le moşteniţi de la părinţi. Poate fi provocată de afecţiuni medicale, cum ar fi bolile tiroidiene şi ale suprarenalelor sau modificările în secreţia hormonilor sexuali. Stresul fizic şi emoţional, mai ales dacă este sever şi persistent, poate produce de asemenea modificări ale activităţii cerebrale care pot declanşa depresia.
Persoanele afectate de depresie
Depresia este una dintre cele mai frecvente probleme medicale în SUA. Ea afectează aproximativ 18 milioane de americani adulţi la un moment dat şi poate apărea la oricine, indiferent de naţionalitate, ocupaţie, nivel de venituri sau sex. Totuşi, femeile au o pondere semnificativ mai mare de apariţie depresiei comparativ cu bărbaţii .
Primul episod de depresie apare în mod obişnuit între 25 - 44 de ani. Afectează copiii, adolescenţii şi vârstnicii.
Când apare depresia?
Depresia poate fi o complicaţie a unei alte boli. Poate fi o reacţie la un medicament. Poate apărea după naştere urmare a abuzului de alcool sau droguri. Poate fi un răspuns la stresul produs de o schimbare la serviciu, de pierderea unei persoane iubite un alt eveniment dificil. Uneori, depresia apare pur simplu, fără nici un factor declanşator aparent, dar este datorată scăderii cantităţilor de neuro-transmiţători din creier.
