Enurezis
Enurezis (incontinenţa urinară) se referă la incapacitatea de a ţine urina în vezică până când decideţi să urinaţi, apărând pierderi accidentale. În general, incontinenţă urinară este mai frecventă la femei decât la bărbaţi.
Semne şi simptome enurezis
Simptomele clasice sunt senzaţia dureroasă şi dificultate la urinat. Chiar când simţiţi nevoia urgentă de a urina, se poate să nu fiţi capabil să urinaţi sau veţi elimina doar o cantitate mică. Senzaţia imperioasă va reveni rapid. Majoritatea ITU nu sunt periculoase dacă aveţi grijă. Dacă aveţi dureri abdominale sau în spate, frisoane, febră sau vărsături, puteţi avea o afectare renală. O infecţie renală este o afecţiune medicală mai gravă, necesitând tratament prompt. Cea mai frecventă cauză de ITU este Escherichia coli (E. coli). Aceasta se găseşte în tractul dumneavoastră intestinal şi poate ajunge în vezică urinară migrând prin sistemul limfatic. Inflamaţia vezicii (cistită) este frecvent datorată infecţiei cu E. coli.Micţiune involuntară; pierderea de cantităţi mici de urină sub presiune, cum ar fi în timp ce tuşiţi sau strănutaţi.
Cauzele apariţiei enurezei
Enureza sau incontinenţa urinară poate avea mai multe cauze. Sistemul muscular şi nervos care controlează retenţia şi eliminarea urinei sunt complexe. Aceste sisteme pot fi afectate de boli, medicamente, infecţii de tract urinar, probleme ale prostatei sau complicaţii ale unei operaţii. Afecţiunile neurologice, cum ar fi boală Alzheimer, boală Parkinson şi accidentul vascular cerebral, sunt boli care pot produce incontinenţă.Există şi alţi factori care favorizează apariţia infecţiilor de tract urinar la bărbaţi:
Probleme de prostată
Prostata dumneavoastră este de mărimea unei nuci şi se situează înaintea vezicii, în jurul uretrei. Poate apărea o infecţie de tract urinar dacă prostata dumneavoastră este mărită şi va produce constricţia uretrei, împiedicând astfel golirea completă a vezicii. Urina rămasă (reziduală) creează un mediu propice pentru creşterea bacteriană. Mărirea prostatei este ca musculatură şi ţesuturile dumneavoastră pelvine sunt prea slabe pentru a învinge presiunea din vezică. Cele două mari tipuri de incontinenţă sunt incontinenţa la efort şi incontinenţa prin contracţii involuntare.
Proceduri medicale invazive
Introducerea unui cateter în uretră poate introduce şi bacterii, mai ales dacă acesta rămâne pe loc câteva zile.
Uretră îngustată
Inflamaţia frecventă a uretrei (uretrită) poate duce la cicatrizarea uretrei (strictură uretrală). În trecut, stricturile erau asociate cu boli cu transmitere sexuală recurenţe, cum ar fi gonoreea. În zilele noastre, acestea sunt mai frecvent asociate cu traumatisme după utilizarea cateterelor sau a instrumentelor folosite pentru evaluarea sau tratarea problemelor urologice.
Deshidratarea
Aportul inadecvat de lichide poate duce la concentrarea urinei şi posibil la ITU.
Persoanele predispuse la enureză
La copii, urinatul în pat este frecvent. După pubertate, totuşi, incontinenţa urinară este rară până în ultimele decade ale vieţii. Se estimează că 1 din 10 oameni cu vârstă peste 65 de ani are incontinenţă.
Cu toate că infecţiile de tract urinar (ITU) sunt mai frecvenţe la femei, acestea afectează şi bărbaţii.
Diagnostic enurezis
Medicul dumneavoastră vă poate examina meatul uretral, rectul şi aria abdominală şi va solicita o analiză urinară. în funcţie de cauza incontinenţei pe care o suspicionează medicul dumneavoastră, se pot efectua şi alte teste, incluzând ecografia, un examen radiologie special numit urografie intravenoasă, o examinare cistoscopică sau un procedeu de măsurare a presiunii în interiorul vezicii urinare în repaus şi după umplere (studii urodinamice). Pentru a face studii urodinamice, medicul sau asistenta va însera în uretră şi în vezică un cateter. Cateterul este utilizat pentru umplerea vezicii cu apă. Pe măsura umplerii vezicii, se înregistrează presiunea din vezică. în mod normal, presiunea creşte lent. Totuşi, la unii pacienţi cu incontinenţă, vezica începe să se contracte pe măsura umplerii. Acest test îl ajută pe medic să măsoare tensiunea din muşchiul vezical.Enureza este incontinenţa de urină după vârstă de 5 ani (sau echivalentul ei) în lipsa unor stări patologice sau medicaţie ce ar putea s-o condiţioneze. Procesul de achiziţie a controlului micţional are 3 etape: vezică urinară infantilă, vezică urinară imatură şi vezică urinară adultă. Stadiul intermediar de vezică imatură se poate extinde în timp de la 2 ani până la pubertate, în forma sa tipică sindromul de imaturitate veziculă se asociază enurezis nocturn cu tulburări diurne ale micţiunii: micţii imperioase, polakiurie, mici "scăpări" de urină.