Gastrita
Gastrita reprezintă inflamaţia acută sau cronică a mucoasei gastrice. Principalele simptome ale acestei afecţiuni sunt senzaţiile de arsură şi disconfort, localizate în zona superioară a stomacului. În unele cazuri, însă, gastrita poate evolua fără semne clare, asimptomatic.
Semne şi simptome gastrită
Principalul simptom al gastritei este senzaţia de arsură (pirozis) şi disconfort, localizată în zona etajului abdominal superior. Alte simptome de acest fel pot fi senzaţia de balonare, de saţietate sau vărsăturile. Durerile sunt accentuate de mesele copioase sau de alimentele excitante, cum ar fi cafeaua, alcoolul, substanţele grase sau acre, mâncărurile grele şi prăjelile. Se poate întâmpla, însă, ca afecţiunea să evolueze fară a prezenta simptome evidente, putând fi, în unele cazuri, asimptomatică. Din acest motiv, este recomandat să consulţi un medic specialist, în situaţia în care ai suspiciuni sau manifestări neclare.Ce este gastrita?
Gastrita reprezintă inflamaţia acută sau cronică a mucoasei gastrice. Această inflamaţie duce la apariţia de leziuni ce pot avea o evoluţie variabila, de la autocicatrizare până la complicaţii grave cum ar fi hemoragia sau perforaţia. Gastrita poate fi:- Acută – cu o evoluţie de scurtă durată şi cu posibilitate de vindecare rapidă, după eliminarea posibililor factori determinanţi şi efectuarea tratamentului.
Posibila cauză a acestui subtip de gastrită poate fi consumul unor medicamente, bauturi sau alimente cu potenţial agresiv pentru mucoasa gastrică.
- Cronică – prezintă simptome pentru un interval lung de timp şi are o evoluţie îndelungată, care poate sfârşi prin apariţia atrofiei mucoasei gastrice. Durerile pot fi permanente, dar există şi varianta ca acestea să nu existe.
Factorii declanşatori ai gastrită
Gastrita poate apărea că rezultat al leziunilor produse de acid asupra mucoasei gastrice. Fumatul excesiv, stresul şi consumul de alcool produc gastrită sau agravează semnele şi simptomele unei asemenea afecţiuni. Gastritele pot fi, de asemenea, provocate de administrarea anumitor medicamente. Gastrita erozivă este frecvent asociată cu ingestia de aspirina sau alte antalgice asemănătoare, ca ibuprofenul sau naproxenul. În unele cazuri, gastrita este prezentă la persoanele al căror stomac nu produce acid, mucoasa stomacului fiind, astfel, atrofiată. Acest tip de gastrită, numită gastrită atrofică, este asociată cu lipsa vitaminei B12 în organism şi apare, în general, la pacienţii vârstnici.
Diagnosticul gastritei
Gastrita poate fi diagnosticată după efectuarea unui consult medical, prin aplicarea procedurilor specifice de investigare. Dintre acestea, amintim radiologia, endoscopia şi gastroscopia. Diagnosticul de gastrită poate fi confirmat cel mai bine cu ajutorul unei endoscopii superioare, care evidenţiază leziunile tipice. O biopsie de ţesut gastric poate fi, de asemenea, utilă. Importante sunt şi semnele funcţionale (secreţia de acid clorhidric). În cazul unui diagnostic dificil de stabilit, sunt recomandate şi alte investigaţii, printre ele numarându-se examenul histopatologic şi investigarea bacteriologică a mucoasei gastrice.Cât de gravă este gastrita?
În majoritatea cazurilor, simptomele de gastrită sunt relativ blânde. Nu reprezintă un pericol real şi nu au efecte de durată, mai ales dacă diagnosticul este stabilit în fază incipientă. Ocazional, gastrita poate cauza sângerare.
Tratament şi dietă recomandate pentru gastrită
Tratarea gastritei necesită atât respectarea unui tratament medicametos cât şi adoptarea unui regim alimentar corespunzător. Medicametele care pot fi indicate au ca principal scop stoparea secreţiei acide sau inhibarea acesteia. Din clasa acestora fac parte antiacidele sau antisecretorii. Foarte des utilizate sunt şi pansamentele gastrice.Dieta bolnavului de gastrită este extrem de importantă. În cazul descoperirii acestui diagnostic trebuie să elimini din alimentaţia ta alimentele condimentate, expuse la temperaturi extreme (foarte cald, foarte rece), băuturile carbogazoase, alcoolul, tutunul, etc. Foarte nocive sunt şi produsele imbogăţite cu E-uri, cu aditivi sintetici sau foarte dulci. Perioada cuprinsă între lunile martie şi mai este foarte importantă pentru activitatea gastrică a stomacului nostru şi, din acest punct de vedere, trebuie să selectăm cu grijă ceea ce consumăm. Gusturile foarte puternice, fie ele dulci, picante, sau amare, pot fi factori declanşatori importanţi ai crizelor de gastrită, deoarece sporesc secreţia de sucuri gastrice. Indicat ar fi să optezi pentru alimente ,,soft”, care să nu îngreuneze activitatea stomacului şi nici să nu constituie un pericol pentru acesta. Legumele şi fructele se cer a fi consumate cu grijă, într-un mod prudent, fără excese. Este de preferat să consumi alimente lactate reci (dar nu exagerat de reci), care pot calma durerile şi arsurile. Smântâna, iaurtul, laptele sunt ideale. În cazul apariţiei unor crize gastrice, îţi poţi alina suferinţa prin adoptarea unui regim alimentar lichid, compus din ceaiuri şi supe uşoare. Mancărurile interzise, de la care îţi poţi lua gandul sunt cele foarte grase, care conţin prăjeli şi condimente.
