Herpesul genital
Herpesul genital este o afecţiune cu transmitere sexuală, ce afectează în egală măsură femeile şi bărbaţii. Herpesul genital este declanşat cel mai frecvent de virusul herpes simplex-2 (HSV-2). Acest tip de virus poate persista în organism în stare latentă foarte mult timp.
Semnele şi simptomele herpesului genital
În cazul femeilor, semnele şi simptomele care pot indica contactarea herpesului genital sunt: tumefierea (umflarea) şi înroşirea mucoasei vulvare, dureri la nivelul mucoasei vulvare, „băşicuţe” care ulterior se sparg, provocând eroziuni întinse. Băşicuţele se pot extinde şi la nivelul vaginului şi al colului uterin. Este prezentă şi o secreţie vaginală purulentă, iar ganglionii inghinali se măresc şi devin foarte dureroşi. Aceste leziuni sunt însoţite de febră, dureri de cap, de spate, de o stare generală alterată.
La bărbaţi, leziunile herpetice sunt localizate în special la nivelul prepuţului, glandului şi teaca penisului şi pot provoca usturimi şi prurit. De asemenea, se pot manifesta secreţii uretrale.
Îîn cazul unei prime infecţii cu herpes genital, simptomele apar în 2-10 zile. Primul episod simptomatic durează aproximativ 3 săptămâni. În cazul recidivelor, simptomele sunt mai puţin accentuate.
Ce este hepesul genital?
Herpesul genital este cea mai frecventă boală cu transmitere sexuală. Această infecţie este provocată de un virus numit herpes simplex, tip 2 (HSV-2). Herpesul simplex virus 1 (HSV-1) produce herpes în zona gurii, buzelor sau nasului. HSV-2 cauzează herpes în zona genitală şi se transmite prin contact sexual neprotejat.
Virusul pătrunde în mucoase sau în piele prin fisuri microscopice. Virusul poate trăi în organism în stare latentă foarte mult timp. Acesta se activează şi se reactivează când organismul este slăbit, dar poate fi prezent fără a se manifesta, situaţie în care purtătorul poate transmite virusul şi altor persoane, neştiind că este contaminat.
Herpesul genital se poate transmite şi în timpul naşterii, de la mamă la făt. La nou-născuţi, herpesul genital poate declanşa complicaţii: orbire, afectarea creierului sau chiar deces.
Diagnosticarea herpesului genital
Diagnosticul de herpes genital se stabileşte de către medic pe baza examenului clinic al pacientului şi prin cultivarea virusului din leziunile veziculoase sau din primele ulceraţii. Frecvent, poate fi necesară efectuarea şi altor analize pentru investigarea infectării şi cu alte boli cu transmitere sexuală.
Tratamentul herpesului genital
Tratamentul herpesului genital constă în administrarea de către medic a unor substanţe antivirale: aciclovir, famciclovir, valaciclovir, foscarnet. Soluţia de sulfat de zinc 0,025-0,1% utilizată local poate conduce de asemenea la o vindecare mai rapidă a herpesului genital. De asemenea, medicul îţi poate recomanda folosirea cremelor cu anestezic şi a compreselor pentru îngrijirea locală a leziunilor, cu scopul de a nu se suprainfecta.
Tratamentul episoadelor acute nu poate preveni însă recurenţele herpesului genital sau reduce frecvenţa acestora.
Pentru împiedicarea avansării infecţiei şi a complicaţiilor herpesului genital, este recomandat să ai o igienă adecvată a zonelor infectate, să te speli pe mâini după atingerea leziunilor şi să eviţi contactul sexual până la vindecarea completă a herpesului genital.
Prevenirea herpesului genital
Pentru evitarea infectării cu herpes genital sau cu alte boli cu transmitere sexuală, este recomandată folosirea prezervativului la fiecare act sexual şi limitarea numărului de parteneri sexuali. Herpesul genital este foarte contagios şi de aceea, trebuie evitat contactul sexual cu un partener care prezintă această infecţie.