Infarctul miocardic
Infarctul miocardic, cunoscut şi sub denumirea de atac de cord, este o afecţiune care se produce în momentul în care muşchiul inimii (miocardul) nu este irigat corespunzător. Deoarece infarctul de miocard poate fi fatal, putând provoca decesul, vizita urgentă la medic este esenţială!
Semnele şi simptomele infarctului miocardic
Simptomele infarctului miocardic sunt durerea toracică prelungită şi intensă care, în unele cazuri, se extinde dincolo de torace, către umărul stâng şi braţ, către spate şi, uneori, către dinţi şi mandibulă. Durerea este, în general, însoţită de dispnee, pierderea stării de conştienţă, greţuri şi vărsături, transpiraţii sau crize frecvente de angină pectorală care nu se datorează efortului fizic. Senzaţia de presiune în piept este simptomul predominant. Unele persoane o descriu senzaţia drept o mână enormă ce le strânge şi le striveşte inima. Unii au senzaţia de moarte iminentă. Infarctul miocardic poate fi precedat de o serie de crize de angină pectorală sau poate apărea brusc, fără niciun semnal de avertizare. În alte cazuri, însă, în special la adulţii vârstnici şi la persoanele cu diabet zaharat, infarctul miocardic se dezvoltă asimptomatic. Aceste atacuri cardiace silenţioase pot fi detectate doar în urma efectuării unei electrocardiograme. La aproximativ 10% dintre persoanele care suferă un infarct de miocard singurul simptom este o sincopă apărută brusc.
Ce este infarctul miocardic?
Infarctul miocardic, cunoscut şi sub denumirea de atac de cord, este o afecţiune care se produce în momentul în care muşchiul inimii (miocardul) nu este irigat corespunzător. În această situaţie, arterele coronare care hrănesc miocardul sunt înfundate din cauza depunerilor de grăsime. Cel mai frecvent, cheagul care produce infarctul se formează într-o arteră coronară îngustată prin acumularea de colesterol şi a altor depozite de grăsimi în plăcile aterosclerotice. Când cheagurile de sânge blochează fluxul sangvin în artera coronară între 20 de minute şi 2 ore, se produce un infarct miocardic. Mai rar, infarctul de miocard poate apărea atunci când cheagul de sânge se formează în altă parte şi se opreşte în arteră coronară. O altă cauză, mai puţin frecventă, este spasmul arterei coronare care opreşte fluxul sangvin către inimă. Unele droguri ilicite, cum este cocaina, pot produce un asemenea spasm. Infarctul de miocard este un proces dinamic, care evoluează, de obicei, în 4-6 ore. Cu fiecare minut care trece, mai mult ţesut cardiac este deprivat de oxigen, în modul acesta, ţesuturile deteriorându-se. Dacă fluxul sangvin se restabileşte rapid, leziunile cordului pot fi prevenite sau limitate. Infarctul de miocard este o urgenţă medicală. Dacă bănuiţi ca dumneavoastră sau altcineva suferă un infarct de miocard, sunaţi la serviciul de ambulanţă sau duceţi persoană bolnavă la cameră de gardă a celui mai apropiat spital. Nu întârziaţi să cereţi ajutorul medical. În această situaţie, timpul este egal cu muşchiul cardiac integru.
Diagnosticul infarctului miocardic
Diagnosticul de infarct miocardic va fi stabilit în urma consultului de specialitate. Astfel, medicul va recomanda efectuarea unei electrocardiograme şi îi va măsura pacientului tensiunea arterială. Pot fi indicate şi alte analize precum cele de sânge care pot stabili enzimele care sunt eliberate la nivelul ţesutului cardiac necrozat. Extrem de utile sunt şi testele imagistice care permit vizualizarea miocardului lezat, dar şi angiografia, care contribuie la verificarea arterelor coronare îngustate.
Ce faceţi în cazul unui infarct de miocard?
În cazul în care credeţi că dumneavoastră sau cineva cu care sunteţi are un atac de cord, recurgeţi de urgenţă la următorii paşi:
- Obţineţi atenţie medicală imediat!
Sunaţi la Ambulanţă sau duceţi persoana bolnavă la cameră de gardă a celui mai apropiat spital. În fiecare an mor mii de persoane deoarece nu au primit ajutor medical în timp util.
2. Daţi-i persoanei bolnave să mestece o aspirină!
Aspirina previne coagularea sângelui şi poate ajuta la reluarea fluxului sangvin prin artera îngustată, îmbunătăţind semnificativ şansele de supravieţuire. Mestecarea aspirinei (şi nu înghiţirea) măreşte viteza de absorbţie a acesteia.
3. Utilizaţi resuscitarea cardio-pulmonară!
Dacă vă aflaţi cu cineva care se opreşte din respirat, începeţi imediat resuscitarea cardio-pulmonara.
Cât de grav este infarctul miocardic?
Infarctul miocardic poate duce imediat la deces. Persoanele care mor din cauza atacului de cord au obstrucţii severe la nivelul arterelor coronare. Cu toate acestea, aproximativ 60% dintre persoane supravieţuiesc infarctului miocardic. Consultul medical de urgenţă poate preveni efectele fatale ale infarctului miocardic.
Tratamentul infarctului miocardic
În primele minute ale unui infarct miocardic poate să apară fibrilaţia ventriculară. Acest ritm cardiac instabil produce bătăi cardiace ineficiente, muşchiul inimii contractându-se fără efect. În lipsa unui tratament imediat, fibrilaţia ventriculară poate provoca decesul. Utilizarea unui defibrilator automat extern poate ajuta la instalarea unui ritm cardiac normal, constituind, în unele cazuri, tratamentul de urgenţă. Acest tip de aparate portabile există în maşinile Salvării, ale poliţiei, în avioanele comerciale şi în unele locaţii publice. Ele sunt livrate cu instrucţiunile complete de folosire şi necesită puţină experienţă pentru a le utiliza. La spital, medicul va administra pacientului oxigen. În unele cazuri, trebuie administrat tratament medicamentos pentru a se restabili fluxul sangvin la nivelul inimii. În alte cazuri, fluxul sangvin poate fi restabilit, folosindu-se unele tehnici de angioplastie. Tratamentul iniţial al infarctului de miocard presupune administrarea de medicamente analgezice (atunci când starea pacientului este stabilă, dar durerea este puternică) , nitriţi (scad nevoia de oxigen a muşchiului cardiac), satinele (scad nivelurile de colesterol-LDL - colesterolul „rău") sau blocante beta-adrenergice (blochează efectele adrenalinei asupra inimii dumneavoastră, încetinesc bătăile cardiace). Pot fi folosite, de asemenea, şi unele proceduri invazive, precum angioplastia. În timpul acestei proceduri, medicul înserează un cateter subţire într-o arteră la nivelul zonei inghinale sau a umărului, dispozitiv care va ajunge la nivelul arterei blocate din inimă. Un alt tub prevăzut cu un balonaş la vârf este trecut prin cateter şi ghidat până la blocaj. O dată ajuns, balonul este umflat, uneori de mai multe ori, pentru a deschide artera coronariană blocată şi pentru a restabili fluxul sangvin către inimă. Totodată, poate fi înserat un dispozitiv metalic (stent) pentru a ajuta la menţinerea deschisă a arterei. Medicul poate recomanda şi chirurgia de bypass. Aceasta presupune ataşarea unei vene sau a unei artere pentru a şunta zona blocată, redirecţionând fluxul sangvin.
Prevenirea infarctului miocardic
Pentru a preveni apariţia infarctului miocardic, este indicat să eviţi fumatul, consumul excesiv de alcool şi alimentele bogate în grăsimi. La fel de important este şi controlul nivelului colesterolului şi al tensiunii arteriale. Dieta bogată în vitamina B6, B12 şi acid folic, contribuie, de asemenea, la prevenirea atacurilor de cord. Aceste vitamine reduc nivelul homocisteinei, substanţă care creşte riscul de infarct miocardic.
