Infecţia hepatică şi rezistenţa virală
Ficatul este unul dintre cele mai importante şi mai mari organe din interiorul corpului, el fiind implicat într-o mare varietate de procese vitale. Bolile hepatice precum hepatita B sau hepatita C pot afecta semnificativ capacitatea de supravieţuire a organismului şi pot duce la complicaţii grave cum ar fi cancerul hepatic, insuficienţa hepatică şi chiar deces.
Rolul ficatului pentru organism
Ficatul este format din milioane de celule hepatice, cunoscute sub numele de hepatocite. El funcţionează ca parte a sistemului digestiv asigurând energia, filtrarea şi capacitatea de stocare a organismului. Aproape toată cantitatea de sânge din organism trece prin ficat, acesta sintetizând nutrienţii şi alte substanţe necesare, astfel încât organismul să le poată folosi sau elimina mai uşor.
Cele mai importante funcţii ale ficatului sunt:
• Producerea bilei, o substanţă chimică folosită în digestia alimentelor;
• Stocarea a peste jumătate dintre agenţii anti-bacterieni din organism care au rol în combaterea infecţiilor;
• Filtrarea şi îndepărtarea resturilor organice, a medicamentelor şi a substanţelor toxice din sânge;
• Producerea proteinelor care asigură coagularea sîngelui oprind astfel sângerarea provocată de tăieturi sau răni;
• Controlul nivelului de colesterol din sânge;
• Stocarea rezervelor de vitamine şi minerale.
Există numeroase tulburări ale ficatului provocate de viruşi, boli genetice, obezitate sau alcool. Hepatita este una dintre cele mai frecvente infecţii ale ficatului.
Cum se transmite hepatita B?
Hepatita virală B este o boală infecţioasă a ficatului, cauzată de virusul hepatic B. Inflamaţia provoacă mărirea ficatului şi leziuni care afectează în timp funcţionarea lui. Hepatita B poate duce în timp la afecţiuni grave precum ciroza hepatică sau cancerul hepatic.
Virusul hepatitei B este mai infecţios de 50 până la 100 de ori decât HIV şi de 10 ori decât virusul hepatitei C. Virusul hepatitei B se poate transmite prin fluidele corporale – spermă, secreţii vaginale, salivă, prin sânge, de la mamă la făt în momentul naşterii, prin contact sexual neprotejat, a folosirii în comun a acelor sau a altor obiecte de uz personal nesterilizate, prin activităţi cosmetice şi stomatologice. Astfel, hepatita B poate apărea în urma intrării în contact cu instrumente contaminate şi nesterilizate corect, prin contactul cu sângele, chiar şi uscat, sau cu rănile deschise ale unei persoane infectate, prin piercing sau tatuaj.
Hepatita B este o boală infecţioasă virală care, atunci când nu este tratată la timp, poate duce la ciroză la aproximativ 30 la sută dintre pacienţi. Potrivit statisticilor, 50 la sută dintre persoanele care dezvoltă ciroză mor din cauza insuficienţei hepatice sau a cancerului hepatic.
Cum se transmite hepatita C?
Hepatita C este o boală infecţioasă produsă de virusul hepatitei C care se manifestă prin inflamarea ficatului.
Hepatita C se transmite prin sângele unei persoane infectate, prin fluide corporale, de la mamă la făt la naştere, prin folosirea acelor sau a altor instrumente de uz medical/cosmetic, nesterilizate corect, folosirea în comun a obiectelor de igienă personală, realizarea de piercing-uri sau tatuaje sau prin contactul sexual neprotejat.
În cazul hepatitei C nu există vaccinuri, iar 60-70 la sută dintre cazuri sunt asimptomatice. Aproximativ 80 la sută din infecţiile acute se cronicizează. Astfel că, 10-20 la sută din bolnavii cu hepatită C dezvoltă ciroză hepatică, iar 1-5 la sută dezvoltă cancer hepatic.
Ce este rezistenţa virală?
În cazul unei persoane cu hepatită cronică B, organismul produce zilnic miliarde de noi copii ale virusului hepatitei B. Cu toate acestea, în timpul replicării virusului, apar diverse greşeli care duc la mutaţii ale virusului. Din acest motiv, este important să se facă o evaluare a rezistenţei virusului pentru a se monitoriza tratamentul necesar unui pacient cu hepatită B.
Medicamentele care au acţionat foarte bine în menţinerea nivelului redus al replicării virale şi în controlul încărcăturii virale ar putea, ca după un timp, să nu mai aibă efect asupra virusurilor mutante. Astfel, deoarece încărcătura virală poate creşte foarte rapid, este important să se aleagă un tratament antiviral care să suprime rapid virusul şi care oferă o barieră genetică înaltă împotriva rezistenţei virale.