Boala de reflux gastro-esofagian
Boala de reflux gastro-esofagian este o afecţiune caracterizată prin refluxul conţinutului gastric (acidul clorhidric şi sucurile gastrice) în esofag. Refluxul conţinutului gastric se produce când o valvă din esofag se deschide spontan şi conţinutul stomacului se întoarce în esofag.
Semne şi simptome bolii de reflux gastro-esofagian
Semnele şi simptomele ce pot indica prezenţa bolii de reflux gastro-esofagian sunt: senzaţii de arsură (de obicei încep în partea superioară a abdomenului şi se transmit spre gât), dureri retrosternale (în spatele sternului) persistente; regurgitarea conţinutului amar şi acid în gât şi cavitatea bucală; dureri la înghiţire; tuse persistentă; sângerare; salivare excesivă. Senzaţiile de arsură şi dureri retrosternale apar în special după ingestia de alcool, cafea, ciocolată, alimente fierbinţi, suc de citrice. Aparitia acestora poate fi favorizată de poziţia culcat, adoptată la scurt timp dupa masă. Durerile şi senzaţiile de arsură apar de regulă la 1-2 ore dupa masă. De asemenea, alte manifestări ale bolii de reflux gastroesofagian pot consta în: tulburări de înghiţire, senzaţia de corp străin în gât, răguşeală dimineaţa, respiraţie urât mirositoare.
Ce este boala de reflux gastro-esofagian?
Boala de reflux gastro-esofagian este o afecţiune caracterizată prin refluxul conţinutului gastric (acidul clorhidric şi sucurile gastrice) în esofag. Refluxul conţinutului gastric în esofag se produce din cauza închiderii deficitare a sfincterului esofagian inferior (valva care desparte esofagul de stomac). În mod normal, sfincterul esofagian inferior se deschide pentru câteva secunde în timpul înghiţirii. Boala de reflux gastro-esofagian se produce atunci când sfincterul esofagian inferior se relaxează în alt moment decât cel al inghiţirii alimentelor şi se menţine deschis pentru o perioadă îndelungată.
Boala de reflux gastro-esofagian este mai frecventă după vârsta de 40 de ani şi afectează mai mult bărbaţii decât femeile. În România, aproximativ 25% din populaţie suferă de boala de reflux gastro-esofagian. Această afecţiune este des întâlnită la femeile însărcinate (în procent de 80%) din cauza schimbărilor hormonale şi presiunii crescute din abdomen.
Factori care pot creşte riscul bolii de reflux gastro-esofagian
Relaxarea sfincterului esofagian inferior şi apariţia refluxului gastro-esofagian pot fi determinate de anumite alimente (ciocolată, cafea, grăsimi, suc de citrice etc.), alcool, tutun, anumite medicamente (antiinflamatorii nesteroidiene, blocanţi de calciu, nitraţi, anticolinergice etc.). De asemenea, alimentaţia excesivă şi suprasolicitările fizice pot contribui la relaxarea sfincterului esofagian interior şi apariţia refluxului gastro-esofagian.
Supraponderalitatea poate reprezenta un alt factor de risc. Surplusul de kilograme exercită o presiune suplimentară asupra stomacului şi diafragmei, muşchiul care separă toracele de abdomen, forţând deschiderea sfincterului esofagian inferior. De asemenea, hernia hiatală poate provoca refluxul conţinutului gastro-esofagian. Hernia hiatală este o afecţiune, în care o parte a stomacului pătrunde toracele inferior şi diafragma nu poate susţine sfincterul esofagian inferior. Dacă cineva din familie suferă de boala de reflux gastro-esofagian, există un risc crescut de a moşteni această afecţiune.
Diagnostic boală de reflux gastro-esofagian
Descrierea simptomelor pot conduce la fixarea diagnosticului, fără a mai fi necesare şi alte investigaţii. Daca manifestările nu sunt tipice acestei afecţiuni sau se suspectează existenţa unor complicaţii, este necesară efectuarea endoscopiei digestive superioare. Endoscopia permite vizualizarea mucoasei esofagului, stomacului şi duodenului şi astfel se pot exclude alte afecţiuni care au manifestări similare (cancer gastric, ulcer gastric, esofagită, esofag Barrett). Medicul poate apela şi la alte investigatii suplimentare, precum: tranzitul baritat, manometria şi monitorizarea pH-ului. O probă ambulatorie de aciditate (pH) poate fi necesară pentru determinarea nivelului acidului din esofagul inferior şi superior.
Complicaţiile bolii de reflux gastro-esofagian
În cazul în care boala de reflux gastro- esofagian nu beneficiază de un tratament corespunzător, poate dezvolta complicatii grave: ulcer esofagian, esofag Barrett (refluxul persistent al acidului afectează pereţii esofagului, asemănători pielii normale, înlocuindu-i cu o mucoasă, care seamănă cu cea a stomacului sau a intestinului subţire), stenoza esofagiană, anemie feriprivă cronică, hemoragie digestivă superioară. Alte complicaţii ale bolii de reflux gastro-esofagian pot fi: laringita, bronşita, pneumonia de aspiraţie.
Tratament boală de reflux gastro-esofagian
Scopul tratamentului prescris în cazul bolii gastro-esofagiene, constă în reducerea refluxului anormal al sucurilor gastrice în esofag şi prevenirea apariţiei leziunilor mucoasei esofagiene.
Tratamentul are în vedere suprimarea factorilor de risc ai acestei afecţiuni şi a factorilor antireflux şi tratamentul medicamentos. Astfel, pentru limitarea factorilor de risc, sunt necesare: scăderea în greutate în cazul persoanelor supraponderale, cura chirurgicală a herniei hiatale, tratamentul bolilor endocrine şi întreruperea fumatului.
Tratamentul medicamentos se poate efectua pe perioade variabile, în funcţie de severitatea manifestărilor acestei afecţiuni. În cazul anumitor pacienţi, este nevoie de perioade îndelungate de tratament, pentru ca acesta să dea rezultatele scontate. Tratamentul poate fi urmat chiar toată viaţa pentru a preveni reaparitia manifestărilor bolii şi complicaţiile. Astfel, medicul îţi poate administra: inhibitori ai pompei de protoni, care conduc la scăderea secreţiei acide gastrice, blocanţi ai receptorilor H2 (ranitidine, famotidina, nizatidina), care scad secreţia acidă gastrică, prokinetice, care determină închiderea sfincterului esofagian inferior, antiacide, care au rolul de a neutraliza acidul gastric şi ameliorează arsurile.
Apelarea la tratamentul chirurgical este recomandabilă numai în cazurile severe de boală, produse de hernia hiatală sau în cazul în care tratamentul medicamentos nu ameliorează simptomele acestei afecţiuni.
Prevenirea bolii de reflux gastro-esofagian
Pentru prevenirea manifestării refluxului anormal al sucurilor gastrice, este recomandabil să eviţi: mesele abundente, consumul alimentelor bogate în grăsimi, ciocolata, alcoolul, tutunul, băuturile carbogazoase, adoptarea poziţiei culcat mai repede de 1-2 ore după masă. De asemenea, trebuie evitate anumite medicamente (aminofilina si derivaţii nitraţi, substanţele anticolinergice), precum şi eforturile fizice solicitante şi hainele foarte strâmte, care pot creşte presiunea abdominală.
