Sindromul de colon iritabil
Sindromul de colon iritabil este adeseori denumit colon spastic deoarece se consideră că este produs de activitatea musculară anormală a peretelui intestinal.
Semnele şi simptomele sindromului de colon iritabil
Durere abdominală sau disconfort; balonare sau emisie de gaze; diaree; constipaţie; prezenţa de mucus în materiile fecale. Sindromul de colon iritabil (SCI) se manifestă în general după ingestia de alimente, cu simptome ce includ dureri abdominale, constipaţie, diaree (sau perioade de constipaţie alternând cu perioade de diaree), balonare şi distensie abdominală.
Deoarece semnele şi simptomele constau de cele mai multe ori în dereglări digestive obişnuite şi se pot produce intermitent, mulţi oameni nu caută niciodată ajutor medical. Totuşi, această afecţiune este una din principalele cauze ale absenţei de la şcoală şi de la locul de muncă. Sindromul de colon iritabil debutează adesea în timpul adolescenţei sau la adulţii tineri. Se produce mai frecvent la femei decât la bărbaţi. Principalele semne şi simptome sunt durerea abdominală şi modificarea tranzitului intestinal.
Durerea se poate produce oriunde la nivelul abdomenului şi poate fi intensă. Indigestia, durerile gastrice şi greaţa pot fi şi ele uneori prezente. în mod caracteristic, semnele şi simptomele se produc după o masă şi sunt ameliorate temporar de emisia unui scaun. Persoanele cu sindrom de colon iritabil acuză frecvent o senzaţie de balonare şi emisia excesivă de gaze, care de asemenea ameliorează starea de disconfort. Constipaţia reprezintă de asemenea un semn frecvent. Scaunele pot avea aspect granular sau pot fi sub formă de mici biluţe sau materiile fecale pot avea formă alungită. Se poate produce şi diaree, care este semnul dominant în cazul multor persoane.
Cauzele care determină apariţia sindromului de colon iritabil
Cauzele acestei activităţi anormale sunt necunoscute. Uneori, afecţiunea poate fi agravată de anumite alimente, dar în cazul multor oameni stresul cronic şi depresia înrăutăţesc semnele şi simptomele.
Diagnosticul sindromului de colon iritabil
Diagnosticul de sindrom de colon iritabil se bazează în mare măsură pe o anamneză completă şi pe examenul clinic pentru a exclude cauze mai grave ale semnelor şi simptomelor. Medicul dumneavoastră poate de asemenea recomanda efectuarea mai multor teste, inclusiv analiza materiilor fecale, pentru a verifica existenţa unor infecţii sau a unor probleme de malabsorbţie. Medicul poate efectua o sigmoidoscopie flexibilă sau o colonoscopie. Aceste teste pot ajuta la excluderea unor afecţiuni mult mai grave cum sunt colita ulcerativă, boala Crohn şi cancerul anorectal. Puteţi efectua şi teste pentru a vedea dacă aveţi intoleranţă la lactoză. Lactaza este o enzimă necesară pentru digestia carbohidraţilor care se găsesc în produsele lactate. Dacă nu aveţi această enzimă, puteţi avea semne şi simptome asemănătoare cu acelea produse de sindromul de intestin iritabil, inclusiv durere abdominală, gaze abdominale şi diaree. Intoleranţa la lactoză poate coexista cu sindromul de intestin iritabil.
Deoarece de obicei nu există semne clinice de boală în cazul sindromului de intestin iritabil, diagnosticul este adeseori un proces de eliminare. Pentru a ajuta acest proces, cercetătorii au pus la punct o serie de criterii diagnostice cunoscute drept criteriile Roma pentru sindromul de colon iritabil şi pentru alte afecţiuni gastro-intestinale funcţionale (afecţiuni caracterizate prin aspect normal al intestinului asociat cu funcţionarea anormală a acestuia).
În conformitate cu aceste criterii, trebuie să aveţi anumite semne şi simptome înainte de a vi se pune diagnosticul de sindrom de colon iritabil. Cel mai important criteriu este durerea abdominală însoţită de diaree sau constipaţie care durează cel puţin 3 luni. Trebuie de asemenea să aveţi cel puţin două dintre următoarele semne şi simptome pentru o perioadă egală cu cel puţin un sfert din timp: o modificare a frecvenţei sau consistenţei materiilor fecale; efort la defecaţie, senzaţie imperioasă de defecaţie sau senzaţia că nu vă puteţi goli intestinul complet; prezenţa de mucus în materiile fecale; balonare sau distensie abdominală.
Tratamentul sindromului de colon iritabil
Tratamentul homeopat este o alternativă viabilă tratamentului alopat, prescris de medicul de familie. Consultaţia homeopată va începe cu explicarea cauzelor simptomelor. Chiar dacă etiologia propriu-zisă este o enigmă, se poate discuta despre modul în care tulburările de motilitate intestinală contribuie la apariţia manifestărilor şi ca suprasolicitarea musculaturii netede din peretele intestinal determină apariţia durerii. Rezultatul tulburărilor de motilitate poate fi o accelerare, fie o încetinire a tranzitului intestinal. Nu este de neglijat nici stresul, iar majoritatea bolnavilor au motive suficiente de stres. Din punct de vedere homeopat, abordarea terapeutică se face diferit în funcţie de simptomul dominant.
Când predomină diareea: prima recomandare este creşterea aportului de alimente bogate în fibre, eventual o suplimentare „medicală” a aportului acestora.
Când predomină durerea sunt eficiente remediile de tip antispastic, care au avantajul lipsei efectelor secundare întâlnite la antispasticele clasice.
Remediile homeopate pot fi prescrise numai de medic şi nu alese la întâmplare, deoarece homeopatia ţine cont şi de eventualele simptome psihice la prescrierea unui remediu, acuzele psihice având o pondere destul de ridicată la cei suferinzi de sindrom de colon iritabil. Nu trebuie uitată nici ajustarea alimentaţiei. Pacienţii trebuie să evite acele alimente recunoscute drept factori agravanţi ai simptomelor. Alimentele care nu sunt tolerate: cerealele, laptele, citricele, ceapa, cartofii, cafeaua şi ouăle.
Regimul alimentar prescris va fi cât mai echilibrat.
