Tratamentul botulismului
Botulismul este o afecţiune rară însă foarte periculoasă pentru sănătate. Botulismul este cauzat de o toxină produsă de bacteria clostridium botulinum. Toxinele produse de această bacterie se numără printre cele mai otrăvitoare substanţe, potrivit cercetătorilor de la Clinica Mayo.
Botulismul se manifestă sub trei forme: botulism alimentar, botulismul de plagă şi botulismul sugarilor.
Botulismul alimentar apare în urma consumării alimente la conservă. Bacteria care duce la apariţia botulismului produce toxine în medii cu puţin oxigen, aşa cum este cazul alimentelor la conservă.
Botulismul de plagă apare atunci când bacteria pătrunde într-o rană, fapt ce duce la apariţia unei infecţii şi implicit a producerii de toxine.
Botulismul sugarilor este un tip de botulism foarte întâlnit. Apare atunci când bacteria clostridium botulinium creşte în interiorul tractului intestinal al bebeluşului. Apare în mod normal atunci când bebeluşul are între şase săptămâni şi şase luni.
Botulismul, sub oricare dintre cele trei forme reprezintă o urgenţă medicală, deoarece poate duce chiar la deces.
Botulismul alimentar şi botulismul de plagă au ca simptome dificultatea de a înghiţi şi de a vorbi, slăbiciune facială, vedere dublă, greutăţi întâmpinate la respiraţie, stare de ameţeală, vomă, crampe abdominale şi paralizie.
Botulismul sugarilor se manifestă prin constipaţie, apariţia slăbiciunii musculare, probleme în menţinerea poziţiei capului, plânset slab, oboseală, dificultate în a se hrăni şi chiar paralizie.
Diagnosticarea botulismului se face în urma unui control pentru a se constata dacă există semne de slăbiciune musculară sau paralizie, precum pierderea mobilităţii pleoapelor şi slăbirea vocii. În continuare, medicul va întreaba ce alimente s-au consumat în ultimele zile şi dacă a existat vreun eveniment traumatic rezultat cu apariţia unei răni.
Diagnosticarea botulismului sugarilor presupune întrebări referitoare la alimentaţia copilului – dacă acesta a consumat miere sau sirop de cereale, dacă a avut probleme de constipaţie şi o stare accentuată de oboseală. Analiza scaunului sau a vomei pentru a se constatat dacă există semne de toxine, poate ajuta la confirmarea diagnosticului de botulim alimentar.
Tratamentul botulismului alimentar presupune, în unele cazuri, curăţarea sistemului digestiv prin inducerea vomei şi administrarea de medicamente pentru facilitarea activităţii intestinale. În cazul botulismului de plagă, uneori medicul este nevoit să înlăture pe cale chirurgicale ţesutul infectat.
Tratamentul botulismului atât a celui alimentar cât şi a celui de plagă, atunci când boala este depistată din timp, poate include şi injectarea de antitoxine care reduc şansele apariţiei complicaţiilor. Antitoxina se ataşează de toxina care se mişcă în circuitul sangvin şi previne afectarea nervilor.
Tratamentul botulismului sugarilor nu presupune însă folosirea antitoxinelor, deoarece nu afectează germenii din sistemul digestiv al bebeluşului, care au dus la apariţia bolii. Pentru tratarea botulismului sugarilor s-a încercat producerea unui tratament numit globulină imună la globulism. Potrivit cercetătorilor, aceasta este eficientă în reducerea duratei şi a severităţii bolii.
Tratamentul botulismului, atunci când boala se manifestă prin dificultăţi de respiraţie, poate fi realizat printr-un ventilator mecanic, care să ajute la restabilirea respiraăţiei. Ventilatorul introduce aer în plămâni printr-un tub inserat în căile respiratorii, în timp ce efectul toxinei scade treptat.
Tratamentul botulismului mai poate include şi un tratament de reabilitare, pentru îmbunătăţirea vorbirii, a capacităţii de înghiţire şi a altor funcţii alterate de instalarea afecţiunii.