Tratamentul encefalitei

Tratamentul encefalitei

Encefalita este o infecţie acută şi o inflamaţie a creierului, spre deosebire de meningită care presupune inflamarea straturilor ce acoperă creierul. Encefalita este o afecţiune virală, virusurile care cauzează apariţia răcelii, a oreionului, a pojarului şi a varicelei putând fi responsabile şi de apariţia acestei afecţiuni.

Encefalita se asemănă cu o răceală şi durează de regulă două-trei săptămâni. Poate evolua de la o formă uşoară, la o formă atât de agresivă încât poate duce chiar la deces. Majoritatea persoanelor cu o formă uşoară de encefalită ajung să se recupereze pe deplin. Persoanele cu o formă mai gravă pot rămâne cu anumite schele ale sistemului nervos. Aceste probleme pot fi uneori permanente.

Simptomele encefalitei

Simptomele encefalitei sunt aceleaşi atât la adulţi cât şi la copii. Manifestările encefalitei pot cuprinde febră, stare de ameţeală, durere de gât, spatele şi gâtul înţepenite, vomă, durere de cap, confuzie, iritabilitate, mers nesigur, stare de somnolenţă sau sensibilitate la lumină. Cazurile severe de encefalite se pot manifesta şi prin atac de cord, slăbiciune musculară, paralizie sau pierderea memoriei.

Localizarea encefalitei poate determina care este cauza apariţiei afecţiunii. În funcţie de situarea afecţiunii, medicul poate apela la următoarele teste:

• CT-ul creierului este realizat, în special, în cazul în care medicul suspectează existenţa unei encefalite herpetice;
• Test pentru depistarea activităţii electrice a creierului pentru detectarea iregularităţilor cerebrale;
• Puncţia lombară poate fi necesară pentru izolarea virusului. În timpul acestei proceduri, medicul aplică local medicamente pentru amorţirea locului, iar apoi introduce un ac în zona spatelui pentru a colecta lichid din jurul coloanei, pentru a-l analiza;
• Biopsia cerebrală este o opţiune destul de rar realizată, în special atunci când alte teste nu oferă rezultatul dorit.

Tratamentul encefalitei

Tratamentul encefalitei diferă în funcţie de cauza care a dus la apariţia afecţiunii. Encefalita bacteriană este tratată cu antibiotice iar encefalita virală este tratată cu medicamente antivirale inclusiv cu aciclovir, ganciclovir, ribovarin sau foscarnet. Simptomele encefalitei pot fi tratate cu mai multe tipuri de medicamente. Corticosteroizii, inclusiv prednisonul şi dexametazona sunt prescrise uneori pentru reducerea inflamaţiei şi a umflării creierului. Medicamentele anticonvulsive - dilantinul şi fenitoina sunt folosite pentru controlul atacurilor de cord. Febra poate fi redusă cu acetaminofen.

Encefalita herpetică poate produce moarte rapidă atunci când afecţiunea nu este diagnosticată rapid şi tratată prompt. Medicaţia este începută imediat ce medicul suspectează că herpesul este cauza afecţiunii, fără a mai fi nevoit să aştepte rezultatele care să confirme ipoteza. Bolnavul cu encefalită trebuie monitorizat permanent deoarece simptomele se pot schimba rapid. Testele de sânge trebuie realizate în mod regulat pentru a se ţine evidenţa nivelului fluidelor şi a sărurilor din sânge.