Tratamentul gastritei
Gastrita este o afecţiune care se manifestă prin inflamarea căptuşelii stomacului. Inflamaţia apărută în cazul gastritei este adesea rezultatul infectării cu aceeaşi bacterie care provoacă ulcerul stomacal. Alte motive ale apariţiei gastritei sunt: folosirea pentru un timp îndelungat a unor medicamente pentru ameliorarea durerilor sau consumul excesiv de alcool.
Gastrita poate apărea brusc – gastrita acută, sau poate apărea treptat, în timp – gastrita cronică. În unele cazuri, gastrita poate duce la apariţia ulcerului şi chiar la creşterea riscului apariţiei cancerului stomacal. În majoritatea cazurilor, gastrita nu este severă şi poate fi tratată. Tratarea gastritei diferă în funcţie de cauza care a dus la apariţia afecţiunii. Gastrita acută cauzată de consumul de alcool şi de anumite medicamente poate fi tratată prin oprirea administrării acelor substanţe. Gastrita cronică, cauzată de infecţia cu o anumită bacterie, poate fi tratată prin eradicarea bacteriei respective.
Tratamentul medicamentos al gastritei
Tratarea gastritei include şi folosirea de medicamente care tratează aciditatea stomacală pentru a se reduce semnele şi simptomele resimţite. Acidul stomacal irită ţesutul inflamat al stomacului, cauzând durere şi inflamare. Din acest motiv, majoritatea tratamentelor includ medicamente pentru neutralizarea acidului stomacal. Printre acestea se numără:
• Antacizii (Maalox, Mylanta) sub formă de lichid sau de tablete sunt indicaţi pentru tratarea formelor uşoare de gastrită. Antacizii neutralizează acidul stomacal şi oferă un tratament rapid al durerii;
• Blocantele de acid sunt indicate atunci când antacizii nu sunt eficienţi. Aceste medicamente sunt pe bază de cimetidină, ranitidină, nizatidină sau famotidină, care ajută la reducerea producerii de acid;
• Medicamente pentru oprirea “pompării” acidului. Aceste medicamente numite inhibitorii pompei de protoni, reduc acidul prin blocarea acţiunii pompelor micuţe din celulele secretoare de acid existente în interiorul stomacului. Această grupă de medicamente include substanţele active precum omeprazolul (Prisolec), lansoprazolul (Prevacid), rabeprazolul (Aciphex)şi esomeprazolul (Nexium).
Problemele digestive pot apărea din mai multe motive, inclusiv din cauza stilului de viaţă. Tratarea gastritei include practicarea unor obiceiuri alimentare sănătoase. La fel de important precum ceea ce mâncăm este şi felul în care mâncăm. Astfel, este indicat să consumăm porţii moderate, să mâncăm la intervale regulate şi să fim relaxaţi atunci când mâncăm.
Tratamentul gastritei constă şi în menţinerea unei bune greutăţi corporale. Problemele digestive pot apărea indiferent de greutatea corporală, însă arsurile, balonarea, constipaţia tind să fie mai frecvente în cazul persoanelor supraponderale. Menţinerea unei greutăţi echilibrate ajută la reducerea acestor simptome.
Stilul de viaţă activ este un alt mod de tratare a gastritei. Exerciţiile aerobic care cresc bătăile inimii şi ritmul în care respirăm stimulează şi activitatea musculaturii intestinale, ajutând la deplasarea rapidă a resturilor alimentare în intestine. Este indicat să ajungem să facem câte 30 de minute de exerciţii de aerobic de cât mai multe ori pe săptămână.
Stresul, cauză a apariţiei gastritei
Tratamentul gastritei presupuneşi ţinerea sub control a stresului. Stresul creşte riscul de atac de cord şi de atac cerebral, slăbeşte sistemul imunitar şi poate declanşa sau agrava probleme ale epidermei. Stresul duce şi la creşterea acidului stomacal şi la încetinirea digestiei. Deoarece stresul este inevitabil, este important să ştim să îl ţinem sub control, sarcină uşurată de o dietă corespunzătoare, odihnă, exerciţii realizate în mod regulat şi metode sănătoase de relaxare. Dacă întâmpinaţi greutăţi în a vă relaxa, încercaţi să practicaţi yoga, să meditaţi sau să apelaţi la un masaj terapeutic.
Tratarea gastritei se poate realiza şi prin evitarea substanţelor care declanşează simptomele bolii. În primul rând, trebuie să identificaţi care sunt substanţele care vă declanşează criza de gastrită, pentru a putea preveni apariţia bolii. Printre elementele care provoacă criza de gastrită se numără anumite medicamente, ţigările, alcoolul, cafeaua şi alte băuturi care conţin cofeină.