Legea nr. 25/2004 privind drepturile gravidelor la locurile de muncă - Partea I

Legea nr. 25/2004 privind drepturile gravidelor la locurile de muncă - Partea I

Drepturile gravidelor la locul de muncă sunt de multe ori neştiute sau chiar trecute cu vederea atât de către angajatori cât şi de viitoarele sau proaspetele mămici. Necunoaşterea acestor drepturi le face însă pe gravide să ajungă să nu beneficieze de anumite gratuităţi sau facilităţi la care ar avea acces dacă ar cunoaşte legislaţia medicală în vigoare.

Legislaţia medicală are un sector dedicat exclusiv drepturile gravidelor la locul de muncă. Este vorba despre drepturile de care beneficiază femeie gravide, femeile care abia au născut, dar şi femeile care alăptează.

Drepturile gravidelor includ atât dreptul la ore libere, dreptul la consultaţii medicale gratuite cât şi dreptul la concediu postnatal şi indemnizaţie de risc.

Legea nr. 25/2004 face parte din legislaţia medicală privind protecţia maternităţii la locul de muncă, mai explicit dreptul gravidelor la locul de muncă. De aceste drepturi beneficiază salariatele gravide şi mame, lăuze sau care alăptează, de cetăţenie română ori a unui stat membru al Uniunii Europene, care au raporturi de muncă sau raporturi de serviciu cu un angajator.

Drepturile gravidelor – anunţarea angajatorilor

Pentru a beneficia de drepturile incluse în legislaţia medicală a gravidelor, salariata gravidă, salariata care a născut, sau cea care alăptează, trebuie să anunţe angajatorul în scris referitor la starea de sănătate în care se află.

• Salariata gravidă este femeia care anunţă în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate şi anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să îi ateste această stare.
• Salariata care a născut recent este femeia care şi-a reluat activitatea după efectuarea concediului de lăuzie şi solicită angajatorului în scris măsurile de protecţie prevăzute de lege, anexând un document medical, eliberat de medicul de familie, până în şase luni de la data naşterii.
• Salariata care alăptează este femeia care, la reluarea activităţii după efectuarea concediului de lăuzie îşi alăptează copilul şi anunţă angajatorul în scris cu privire la începutul şi sfârşitul prezumat la perioadei de alăptare, anexând un document medical eliberat de medicul de familie, în acest sens.

Drepturile gravidelor se aplică numai în situaţia în care gravidele salariate se prezintă la medicul de familie pentru eliberarea unui document care să le ateste starea. În cazul în care salariatele nu îndeplinesc această obligaţie şi nu informează în scris angajatorul cu privire la starea lor, angajatorul este exonerat de obligaţiile faţă de gravidă.

Legislaţia medicală referitoare la drepturile gravidelor:

1. Dispensă pentru consultaţii prenatale – numărul de ore libere plătite salariatei de către angajator, pe durata programului normal de lucru, pentru efectuarea consultaţiilor şi a examenelor prenatale pe baza recomandării medicului de familie sau a medicului specialist.
2. Concediul postnatal obligatoriu – concediul de 42 de zile pe care salariata mamă are obligaţia să îl efectueze după naştere, cuprins în concediul pentru sarcină şi lăuzie de 126 de zile de care gravida salariată beneficiază în condiţiile legii.
3. Concediul de risc maternal – concediul de care beneficiază salariatele gravide pentru protecţia sănătăţii lor sau a fătului, respectiv copilului lor.

Legislaţie medicală: controale anuale ale condiţiilor de muncă

În baza legislaţiei medicale referitoare la drepturile gravidelor, angajatorii au obligaţia să adopte măsurile necesare astfel încât să prevină expunerea salariatelor gravide sau lăuze la riscuri ce le pot afecta sănătatea şi securitatea. De asemenea, salariatele gravide nu trebuie să fie constrânse să efectueze o muncă dăunătoare sănătăţii lor sau fătului (Legea nr. 25/2004, art. 4, lit. a şi b).

În cazul în care salariatele gravide prestează activităţi cu risc, angajatorul trebuie anual să efectueze controale, împreună cu un medic de medicina muncii, pentru a determina gradul şi durata expunerii salariatelor gravide pentru stabilirea riscului asupra mamei şi fătului (Legea nr. 25/2004, art. 5, alin. 1 şi 2).

Angajatorii au obligaţia ca în termen de cinci zile lucrătoare de la data întocmirii raportului să înmâneze o copie a acestuia sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor. Angajaţii trebuie să informeze în scris salariatele asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la care pot fi supuse la locul de muncă, precum şi asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanţă de urgenţă.

Dreptul gravidei la confidenţialitate

Legislaţia medicală referitoare la drepturile gravidei prevede faptul că angajatorul are obligaţia de a păstra “confidenţialitatea asupra stării de graviditate a salariatei şi nu va anunţa alţi angajaţi decât cu acordul scris al acesteia şi doar în interesul bunei desfăşurări a procesului de muncă, când starea de graviditate nu este vizibilă” (legea nr. 25/2004, art. 8)

Drepturile gravidei includ şi situaţia în care salariata gravidă, lăuză sau proaspăt devenită mămică, desfăşoară o activitate care îi periclitează sănătatea sau are repercusiuni asupra sarcinii şi alăptatului. În această situaţie, angajatorul este obligat să modifice condiţiile şi orarul de muncă, sau chiar să o repartizeze la un alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătate, conform recomandărilor medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menţinerea veniturilor salariale (Legea nr. 25/2004, art. 9).

În cazul în care angajatorul nu poate să o repartizeze pe angajată pe un post cu un risc mai mic asupra sarcinii sau să îi limiteze programul de muncă, legislaţia medicală prevede dreptul gravidelor de a apela la concediu de risc maternal.