ORDIN Nr. 417/431 din 31 martie 2009 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate

ORDIN Nr. 417/431 din 31 martie 2009 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate

ORDIN Nr. 417/431 din 31 martie 2009 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate în anul 2009

Text în vigoare începând cu data de 12 mai 2009
REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ

Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 12 mai 2009.

Act de bază
#B: Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 417/431/2009

Acte modificatoare
#M1: Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 574/591/2009

Modificările şi completările efectuate prin actul modificator sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1.

#B
Văzând Referatul de aprobare nr. I.B. 3.399 din 31 martie 2009 al Direcţiei generale de sănătate publică, asistenţă medicală şi programe din cadrul Ministerului Sănătăţii şi nr. D.G. 776 din 31 martie 2009 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,
având în vedere art. 48 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 367/2009 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate în anul 2009,
în temeiul art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.718/2008 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările ulterioare, şi al art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

ART. 1
Se aprobă Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate în anul 2009, prevăzute în anexele nr. 1, 2 şi 3 (3A - 3C).
ART. 2
(1) Prezentul ordin intră în vigoare începând cu luna aprilie 2009.
(2) Fondurile utilizate în trimestrul I al anului 2009 din bugetul de stat, veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii, precum şi cele din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate, în baza Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 574/269/2008 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate în anul 2008, cu modificările şi completările ulterioare, sunt cuprinse în sumele aprobate în acest an pentru programele respective.
ART. 3
Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, direcţiile de sănătate publică, casele de asigurări de sănătate, furnizorii de servicii medicale, farmaciile cu circuit deschis care derulează programe de sănătate, precum şi instituţiile publice nominalizate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 4
Anexele nr. 1, 2 şi 3 (3A - 3C) fac parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 5
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ANEXA 1

CADRUL GENERAL
de realizare a programelor naţionale de sănătate

SECŢIUNEA A
Programe naţionale de sănătate de evaluare, profilactice şi cu scop curativ, finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii

ART. 1
În anul 2009, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 367/2009 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate în anul 2009, se derulează următoarele programe de sănătate:

I. Programele naţionale privind bolile transmisibile:

1. Programul naţional de imunizare;
2. Programul naţional de boli transmisibile (infecţie HIV/SIDA, tuberculoză, infecţii cu transmitere sexuală şi alte boli transmisibile prioritare);
2.1 Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare;
2.2 Subprogramul de supraveghere şi control al infecţiei HIV;
2.3 Subprogramul de supraveghere şi control al tuberculozei;
2.4 Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor cu transmitere sexuală.
3. Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale;
4. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă;
5. Programul naţional de hematologie şi securitate transfuzională;
6. Programul naţional pentru asigurarea managementului programelor naţionale privind bolile transmisibile.

II. Programele naţionale privind bolile netransmisibile:

1. Programul naţional de boli cardiovasculare;
1.1 Subprogramul de screening pentru identificarea pacienţilor cu factori de risc cardiovasculari;
1.2 Tratamentul pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare
2. Programul naţional de oncologie;
3. Programul naţional de sănătate mintală;
3.1 Subprogramul de profilaxie în patologia psihiatrică şi psihosocială;
3.2 Subprogramul de prevenire şi tratament ale toxicodependenţelor.
4. Programul naţional de diabet zaharat;
5. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană;
6. Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă;
6.1 Subprogramul de tratament chirurgical al unor afecţiuni complexe prin chirurgie minim invazivă asistată robotic;
6.2 Subprogramul de radiologie intervenţională;
6.3 Subprogramul de utilizare a suturilor mecanice în chirurgia generală;
6.4 Subprogram de utilizare a plaselor sintetice în chirurgia parietală abdominală deschisă şi laparoscopică.
6.5 Subprogramul de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive).
7. Programul naţional de boli endocrine;
8. Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis sever;
9. Programul naţional de urgenţă prespitalicească.

III. Programul naţional de depistare precoce activă a afecţiunilor oncologice

1. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin;
2. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului mamar.

IV. Programul naţional de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate

1. Subprogramul de informare, educare, comunicare pentru prevenirea bolilor cardiovasculare;
2. Subprogramul de informare, educare, comunicare pentru prevenirea cancerului de col uterin;
3. Subprogramul de promovare a unui stil de viaţă sănătos;
4. Subprogramul de prevenire şi combatere a consumului de tutun.

V. Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului

1. Subprogramul de creştere a accesului la servicii moderne de planificare familială;
2. Subprogramul de creştere a accesului, calităţii şi eficienţei serviciilor medicale specifice pentru gravidă şi lăuză;
3. Subprogramul de profilaxie şi diagnostic pre- şi postnatal al malformaţiilor şi/sau al unor afecţiuni genetice;
4. Subprogramul de profilaxie a sindromului de izoimunizare Rh;
5. Subprogramul de prevenirea deceselor neonatale prin creşterea accesului la îngrijiri adecvate în unităţi regionale şi de evaluare a mortalităţii neonatale;
6. Subprogramul de screening neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei şi hipotiroidismului congenital, precum şi confirmarea diagnosticului şi tratamentul specific al cazurilor depistate;
7. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce a deficienţelor de auz;
8. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce a retinopatiei de prematuritate, tratamentul şi dispensarizarea bolnavilor;
9. Subprogramul de promovarea a alăptării;
10. Subprogramul de profilaxie a distrofiei la copiii cu vârstă cuprinsă între 0 - 12 luni, care nu beneficiază de lapte matern prin administrare de lapte praf;
11. Subprogramul de profilaxie a malnutriţiei la copiii cu greutate mică la naştere;
12. Subprogramul de profilaxie a anemiei feriprive la gravidă;
13. Subprogramul de profilaxie a anemiei feriprive la sugar;
14. Subprogramul de profilaxie a rahitismului carenţial al copilului;
15. Subprogramul de diagnosticul precoce, prevenţie primară şi secundară, precum şi de monitorizare a unor afecţiuni cronice la copil;
16. Subprogramul de prevenire a complicaţiilor, prin diagnostic precoce tratament medicamentos specific şi recuperare neuropsihomotorie a următoarelor afecţiuni: epilepsia, paraliziile cerebrale, întârzierile neuropsihomotorii de cauze multifactoriale;
17. Subprogramul de profilaxie a infecţiei cu virusul respirator sinciţial la copiii cu risc crescut de infecţie;
18. Subprogramul de monitorizare şi evaluare a Programului naţional de sănătate a femeii şi copilului.

VI. Program naţional de administraţie sanitară

1. Subprogramul de descentralizare a sistemului sanitar;
2. Subprogramul de evaluare a performanţei spitalelor;
3. Subprogramul de dezvoltare a ghidurilor clinice;
4. Subprogramul de evaluare şi îmbunătăţire a managementului programelor naţionale de sănătate.

VII. Programul naţional de tratament în străinătate

VIII. Programul pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor

IX. Programul naţional de asistenţă medicală comunitară şi acţiuni pentru sănătate

X. Programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară

ART. 2
Programele naţionale de sănătate prevăzute la art. 1 sunt elaborate şi derulate în mod distinct sau în comun de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, după caz.
ART. 3
Resursele financiare pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate provin de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii.
ART. 4
Programele naţionale, respectiv subprogramele de sănătate care sunt derulate în comun de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi care sunt finanţate din fondurile transferate din bugetul Ministerului Sănătăţii în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele:
#M1
1) Programul naţional de boli cardiovasculare - Subprogramul de screening pentru identificarea pacienţilor cu factori de risc cardiovasculari şi tratamentul pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare;
#B
2) Programul naţional de oncologie - tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice;
3) Programul naţional de diabet zaharat:
a) prevenţia secundară a diabetului zaharat prin depistarea precoce a complicaţiilor acestuia (inclusiv prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c);
b) tratamentul medicamentos al pacienţilor cu diabet zaharat;
c) automonitorizarea bolnavilor cu diabet zaharat insulinotratat.
4) Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană - tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu al pacienţilor cu transplant;
5) Programul de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă - tratamentul surdităţii prin proteze auditive implantabile;
6) Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis sever - tratamentul medicamentos al bolnavilor cu hemofilie, talasemie, scleroză laterală amitrofică, mucoviscidoză şi epidermoliză buloasă;
7) Programul naţional de depistare precoce activă a afecţiunilor oncologice - efectuarea screening-ului pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin şi a cancerului mamar;
8) Programul pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor;
9) Programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară - pentru obiectivele a) şi b) ale programului prevăzut la pct. X lit. A din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 367/2009 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate în anul 2009.
ART. 5
(1) Programele naţionale de sănătate sunt coordonate la nivel naţional de către structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii.
(2) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate derulează activităţile cuprinse în cadrul programelor prevăzute la art. 4, finanţate prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
ART. 6
Programele naţionale de sănătate finanţate de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii sunt implementate şi monitorizate la nivel regional şi local de coordonatorii din cadrul institutelor, centrelor de sănătate publică şi direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.
ART. 7
Programele naţionale de sănătate se derulează prin institute şi centre de sănătate publică, direcţii de sănătate publică, furnizori de servicii medicale aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, farmaciile cu circuit deschis şi prin alte unităţi sanitare desemnate de Ministerul Sănătăţii sau direcţiile de sănătate publică, după caz.
ART. 8
(1) Instituţiile şi unităţile sanitare publice care derulează programe naţionale de sănătate au obligaţia gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti şi a organizării evidenţei contabile a cheltuielilor pentru fiecare program sau subprogram, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, precum şi organizarea evidenţei nominale, pe bază pe cod numeric personal, a beneficiarilor programului/subprogramului.
(2) Furnizorii privaţi de servicii medicale care derulează programe naţionale de sănătate au obligaţia gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti şi a organizării evidenţei nominale, pe cod numeric personal, a beneficiarilor programului/subprogramului.
ART. 9
Programele naţionale de sănătate, respectiv subprogramele se finanţează de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii de la titlurile bugetare 20 "Bunuri şi servicii" şi 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice", prevăzute în Clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice.
ART. 10
Finanţarea programelor naţionale şi a subprogramelor de sănătate se face lunar, pe total titlu, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite secundari şi terţiari, însoţite de documentele justificative ale ordonatorilor de credite, în raport cu:
1) gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior;
2) disponibilul din cont rămas neutilizat;
3) indicatorii fizici realizaţi în perioada anterioară;
4) bugetul aprobat cu această destinaţie;
5) raportarea, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a datelor în registrul bolnavilor specific programului derulat, acolo unde acesta există.
Cererile de finanţare fundamentate ale ordonatorilor de credite, detaliate pe tipuri de cheltuieli, se transmit spre avizare Direcţiei generale de sănătate publică, asistenţă medicală şi programe, până cel târziu în data de 20 a lunii curente pentru luna următoare, conform machetelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.
Cererile de finanţare transmise de către ordonatorii de credite după termenul stabilit în prezentul ordin nu sunt avizate, iar activităţile cuprinse în cererea de finanţare se finanţează în luna următoare celei pentru care a fost transmisă solicitarea.
În urma evaluărilor trimestriale ale indicatorilor specifici şi în funcţie de realizarea obiectivelor şi activităţilor propuse se stabileşte şi modul de alocare a resurselor rămase neutilizate.
ART. 11
Sumele alocate pentru programele naţionale de sănătate sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli ale institutelor şi centrelor de sănătate publică, direcţiilor de sănătate publică, respectiv ale unităţilor sanitare publice, se aprobă odată cu acestea şi se utilizează potrivit destinaţiilor stabilite.
Sumele alocate pentru programele naţionale de sănătate sunt cuprinse în veniturile furnizorilor de servicii medicale privaţi prin care acestea se derulează şi se utilizează potrivit destinaţiilor stabilite.
ART. 12
(1) Pentru realizarea activităţilor specifice programelor naţionale de sănătate din fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri şi servicii" instituţiile sau unităţile sanitare pot finanţa, în principal, următoarele categorii de cheltuieli: medicamente şi materiale sanitare, inclusiv reactivi şi dezinfectanţi, vaccinuri, bunuri de natura obiectelor de inventar, materiale de laborator, tichete de masă pentru donatorii de sânge, precum şi alte cheltuielile specifice prevăzute în cadrul programelor naţionale de sănătate, de natura bunurilor şi serviciilor.
(2) Din fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri şi servicii" instituţiile sau unităţile sanitare nu pot finanţa cheltuieli de natura utilităţilor.
ART. 13
(1) Din fondurile alocate la titlul 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice" unităţile sanitare care derulează programe de sănătate pot finanţa următoarele categorii de cheltuieli:
a) cheltuieli de personal aferente personalului ce urmează a fi încadrat cu contract individual de muncă, încheiat în condiţiile legii;
b) cheltuieli pentru bunuri şi servicii în conformitate cu detalierea pe subprograme.
(2) Activităţile pentru care se utilizează personalul prevăzut la alin. (1) sunt următoarele:
a) coordonarea, implementarea şi monitorizarea programelor, subprogramelor şi obiectivelor;
b) educaţia pentru sănătate pe grupe de populaţie cu risc de îmbolnăvire;
c) promovarea sănătăţii la nivel comunitar prin asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari comunitari din cadrul comunităţilor de rromi, consilieri HIV/SIDA;
d) efectuarea screeningului pentru grupele de populaţie incluse în program sau subprogram, după caz;
e) instruirea şi formarea personalului;
f) informarea, educarea şi acordarea de consultaţii în probleme specifice privind promovarea unui comportament sănătos;
g) realizarea lucrărilor legate de sistemul informaţional utilizat în cadrul programelor naţionale de sănătate;
h) coordonarea centrelor de consiliere pentru renunţarea la fumat;
i) logistica aprovizionării şi distribuirii contraceptivelor prin reţeaua de asistenţă medicală spitalicească şi ambulatorie, primară sau direct către grupuri vulnerabile de populaţie;
j) coordonarea activităţii de transplant de organe şi ţesuturi, menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală;
k) coordonarea activităţii reţelei de TBC;
l) managementul registrelor naţionale ale bolnavilor cronici;
m) alte activităţi cuprinse în cadrul programelor naţionale de sănătate.
ART. 14
Din sumele alocate instituţiilor şi unităţilor sanitare care derulează programe naţionale de sănătate nu se pot efectua cheltuieli de capital.
ART. 15
(1) Pentru realizarea unor programe naţionale de sănătate, Ministerul Sănătăţii organizează licitaţii naţionale pentru achiziţia de:
a) vaccinuri şi materiale sanitare, din sumele prevăzute în Programul naţional de imunizări, pentru realizarea imunizărilor conform Calendarului naţional de vaccinare;
b) vaccin gripal pentru campania de vaccinare a populaţiei în sezonul 2009 - 2010, din sumele prevăzute în Programul naţional de boli transmisibile (infecţie HIV, tuberculoză, infecţii cu transmitere sexuală şi alte boli transmisibile prioritare), subprogramul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare;
c) Testele de diagnostic rapide şi ELISA necesare pentru depistarea persoanelor infectate HIV, din fondurile alocate Programului naţional de boli transmisibile (infecţie HIV, tuberculoză, infecţii cu transmitere sexuală şi alte boli transmisibile prioritare), subprogramul de supraveghere şi control al infecţiei HIV;
d) contraceptive acordate în cadrul Programului naţional de sănătate a femeii şi copilului;
#M1
e) manuale de prim ajutor utilizate în formarea medicală continuă a paramedicilor şi ambulanţierilor.
(2) Ca urmare a licitaţiilor naţionale organizate de Ministerul Sănătăţii pentru achiziţionarea produselor, bunurilor şi serviciilor prevăzute la alin. (1), contractele de furnizare se încheie astfel:
a) pentru lit. a) - d) - între Ministerul Sănătăţii şi furnizorii adjudecaţi;
b) pentru lit. e) - între unităţi sanitare şi furnizorii adjudecaţi.
(3) Pentru achiziţia de medicamente antivirale necesare chimioprofilaxiei şi tratamentului infecţiei umane cu noul virus gripal A/H1/N1, Ministerul Sănătăţii organizează procedură de negociere fără publicarea unui anunţ prealabil, conform prevederilor art. 122 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
#B
ART. 16
Pentru realizarea unor obiective şi activităţi cuprinse în programele naţionale de sănătate, Ministerul Sănătăţii încheie contracte de servicii pentru depozitarea, conservarea şi eliberarea produselor achiziţionate prin licitaţii la nivel naţional, precum şi pentru produsele primite ca donaţie/sponsorizare, prin negociere cu Compania Naţională "Unifarm" - S.A., cu respectarea obiectului de activitate al acesteia prevăzut în statutul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 892/1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale "UNIFARM - S.A.".
ART. 17
Ministerul Sănătăţii poate încheia contracte, cu respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice, cu unităţi din coordonarea sau de sub autoritatea sa, pentru realizarea de studii, activităţi şi lucrări aferente programelor naţionale de sănătate.
Contractele vor cuprinde, în mod obligatoriu, date referitoare la activităţile care fac obiectul contractului, sumele aferente fiecărei activităţi, modul de raportare şi de valorificare a rezultatelor, termenele intermediare şi termenul final de predare.
Decontarea contravalorii lucrărilor sau prestaţiilor contractate se face în raport cu gradul de realizare a acestora, precum şi de îndeplinirea sarcinilor şi termenelor contractuale.
ART. 18
Drepturile de proprietate intelectuală pentru datele colectate şi analizele/studiile realizate în cadrul programelor naţionale de sănătate aparţin Ministerului Sănătăţii şi/sau Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, după caz.
ART. 19
Pentru realizarea obiectivelor şi activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate pentru care Ministerul Sănătăţii nu organizează licitaţii naţionale, achiziţia bunurilor, produselor specifice, serviciilor etc. se realizează la nivel local, în condiţiile legii, de către instituţiile şi unităţile sanitare prin care acestea se derulează.
ART. 20
În vederea realizării programelor naţionale de sănătate, structurile de specialitate din Ministerul Sănătăţii au următoarele atribuţii:
(1) Direcţia generală de sănătate publică, asistenţă medicală şi programe:
a) propune spre aprobare ministrului sănătăţii domeniile prioritare de acţiune în structurarea programelor naţionale de sănătate, evaluează şi fundamentează necesarul de resurse financiare în raport cu obiectivele şi activităţile propuse pentru programele de sănătate;
b) elaborează şi propune spre aprobare ministrului sănătăţii publice strategia programelor naţionale de sănătate, de organizare şi desfăşurare a acestora, pe baza propunerilor comisiilor de specialitate ale Ministerul Sănătăţii, coordonatorilor tehnici naţionali pentru fiecare program/subprogram de sănătate şi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;
c) elaborează structura programelor şi subprogramelor de sănătate, în colaborare cu direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pe baza propunerilor coordonatorilor tehnici şi ale comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii;
d) propune spre aprobare ministrului sănătăţii alocarea fondurilor pe programe, subprograme şi obiective, precum şi repartiţia fondurilor pe judeţe şi unităţi sanitare, pe baza propunerilor coordonatorilor tehnici sau a comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, după caz;
e) evaluează trimestrial şi anual realizarea obiectivelor programelor naţionale de sănătate şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acestora în scopul îndeplinirii obiectivelor aprobate;
f) comunică direcţiilor de sănătate publică şi unităţilor sanitare care derulează programe naţionale de sănătate sumele repartizate, precum şi activităţile pentru care se utilizează;
g) centralizează solicitările de finanţare lunară ale direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi ale celorlalte instituţii care derulează programele naţionale de sănătate şi le înaintează Direcţiei generale buget şi credite externe pentru întocmirea cererilor de deschideri de credite;
h) primeşte de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate solicitarea lunară de finanţare şi o înaintează Direcţiei generale buget şi credite externe pentru întocmirea cererii de deschidere de credite;
i) monitorizează şi analizează lunar, trimestrial, anual şi ori de câte ori este necesar, realizarea indicatorilor specifici fiecărui program şi subprogram de sănătate, evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor şi dispune măsurile ce se impun în situaţia unor disfuncţionalităţi în utilizarea fondurilor aferente, după caz;
j) comunică compartimentului de achiziţii publice necesităţile şi priorităţile în domeniul programelor naţionale de sănătate în vederea întocmirii de către acesta a programului anual al achiziţiilor publice, în condiţiile legii;
k) analizează modul de derulare a programului naţional de sănătate cu scop curativ finanţat din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pe baza indicatorilor specifici, datelor şi analizelor transmise de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în termen de 10 de zile de la încheierea fiecărei luni.
(2) Direcţia generală buget şi credite externe din Ministerul Sănătăţii:
a) elaborează proiectul bugetului Ministerului Sănătăţii pentru anul 2010 în care sunt cuprinse sumele aferente programelor naţionale de sănătate, pe baza propunerilor şi fundamentărilor prezentate de structurile de specialitate din Ministerul Sănătăţii cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate;
b) comunică Direcţiei generale de sănătate publică, asistenţă medicală şi programe, în termen de maxim 3 zile lucrătoare de la aprobare, fondurile bugetare aprobate, pe surse de finanţare, în vederea repartizării acestora pe programe, pe judeţe şi pe instituţii/unităţi sanitare;
c) elaborează şi supune spre aprobare conducerii ministerului filele de buget, pe surse de finanţare şi pe programe naţionale de sănătate şi le comunică direcţiilor de sănătate publică teritoriale, instituţiilor publice finanţate integral de la bugetul de stat şi unităţilor sanitare subordonate Ministerului Sănătăţii;
d) primeşte lunar solicitările de finanţare ale instituţiilor şi unităţilor sanitare cuprinse în program, centralizate de Direcţia generală de sănătate publică, asistenţă medicală şi programe şi efectuează deschiderile de credite necesare pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate, pe judeţe, instituţii şi unităţi sanitare;
e) comunică lunar Direcţiei generale de sănătate publică, asistenţă medicală şi programe situaţia deschiderilor de credite bugetare, pe fiecare program/subprogram de sănătate, pe surse de finanţare, pe judeţe, pe instituţii publice şi unităţi sanitare;
f) analizează trimestrial fondurile alocate pe programe naţionale de sănătate;
g) urmăreşte lunar modul de execuţie al bugetului aprobat pentru programele naţionale de sănătate;
h) finanţează acţiunile cuprinse în programele naţionale de sănătate derulate în comun, finanţate prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii în bugetul FNUASS, pe baza solicitării lunare transmisă de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Direcţiei generale de sănătate publică, asistenţă medicală şi programe;
i) solicită lunar, trimestrial şi anual Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate execuţia fondurilor alocate prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii în bugetul FNUASS;
j) efectuează repartizarea creditelor bugetare aprobate pe unităţi subordonate, precum şi modificarea acestora pe titluri de cheltuieli şi programe naţionale de sănătate prin virări de credite, potrivit legii;
k) centralizează şi analizează lunar necesarul de credite pe titluri de cheltuieli şi programe naţionale de sănătate pentru întocmirea cererii de deschideri de credite.
(3) Direcţia pentru infrastructură sanitară investiţii şi achiziţii publice:
a) elaborează programul anual al achiziţiilor publice, pe baza necesităţilor şi priorităţilor comunicate de către Direcţia generală de sănătate publică, asistenţă medicală şi programe;
b) elaborează sau, după caz, coordonează activităţile de elaborare a documentaţiei de atribuire ori, în cazul organizării unui concurs de soluţii, a documentaţiei de concurs;
c) îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevăzute de legislaţia în vigoare;
d) aplică şi finalizează procedurile de atribuire prin încheierea contractului de achiziţie publică sau a acordului-cadru, pentru achiziţiile organizate de Ministerul Sănătăţii necesare realizării programelor naţionale de sănătate;
e) asigură constituirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice.
ART. 21
Coordonatorii tehnici din cadrul institutelor, centrelor de sănătate publică, direcţiilor de sănătate publică şi altor unităţi sanitare au următoarele obligaţii:
a) centralizează lunar, trimestrial şi anual indicatorii aferenţi programelor naţionale de sănătate raportaţi de unităţile sanitare/instituţiile publice în condiţiile prezentului ordin;
b) transmit Direcţiei generale de sănătate publică, asistenţă medicală şi programe, în primele 10 zile calendaristice ale lunii curente pentru luna precedentă, respectiv în primele 10 zile calendaristice după încheierea trimestrului pentru care se face raportarea, indicatorii prevăzuţi în cadrul programelor naţionale de sănătate, centralizaţi în conformitate cu prevederile alin. a);
c) monitorizează modul de derulare al programelor naţionale de sănătate;
d) întocmeşte un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii din unităţile sanitare/instituţiile care derulează programele naţionale de sănătate;
e) transmite Direcţiei generale de sănătate publică, asistenţă medicală şi programe, până la sfârşitul lunii următoare celei încheierii trimestrului pentru care se face raportarea, raportul de activitate prevăzut la lit. d);
f) raportul de activitate centralizat prevăzut la lit. d) cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul programului, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a programelor naţionale de sănătate;
g) transmite Direcţiei generale de sănătate publică, asistenţă medicală şi programe, până la data de 15 iunie 2009, propunerile cu privire la structura programelor şi subprogramelor de sănătate, precum şi fundamentarea necesarului de resurse pentru anul 2010;
h) transmite Direcţiei generale de sănătate publică, asistenţă medicală şi programe, până la data de 30 septembrie 2009, lista unităţilor de specialitate propuse pentru derularea programelor naţionale de sănătate în anul 2010.
ART. 22
Ordonatorii de credite secundari şi terţiari au următoarele obligaţii în realizarea programelor naţionale de sănătate:
a) să utilizeze fondurile în limita bugetului aprobat şi potrivit destinaţiei specificate, cu respectarea dispoziţiilor legale;
b) să gestioneze eficient mijloacele materiale şi băneşti;
c) să organizeze evidenţa contabilă a cheltuielilor pe fiecare program şi subprogram, pe surse de finanţare şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare;
d) să raporteze indicatorii specifici prevăzuţi în programele naţionale de sănătate, în condiţiile prezentului ordin;
e) să transmită Direcţiei generale de sănătate publică, asistenţă medicală şi programe cererile de finanţare fundamentate, însoţite de documentele justificative, conform prevederilor normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate în anul 2009;
f) să desemneze prin act administrativ al conducătorului instituţiei publice câte un coordonator pentru fiecare program naţional de sănătate pe care îl derulează;
g) să completeze fişele de post ale coordonatorilor desemnaţi cu atribuţiile corespunzătoare activităţilor prevăzute în cadrul programelor naţionale de sănătate;
h) coordonatorul programului naţional de sănătate din cadrul unităţilor sanitare/instituţiilor elaborează trimestrial un raport de activitate care cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul programului, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a programelor naţionale de sănătate, pe care îl înaintează coordonatorului tehnic până la data de 15 a lunii următoare încheierii trimestrului;
i) să organizeze, prin directorul financiar contabil al unităţii sanitare şi instituţiei publice prin care se derulează programele naţionale de sănătate, evidenţele contabile, evidenţele tehnico-operative ale unităţii sanitare/instituţiei publice respective, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
j) să raporteze coordonatorilor tehnici prevăzuţi în prezentul ordin, până la data de 5 a lunii în curs pentru luna precedentă, precum şi în primele 5 zile după încheierea trimestrului pentru care se face raportarea, indicatorii prevăzuţi în programele naţionale de sănătate pe care le derulează, în conformitate cu documentele existente la nivelul unităţii sanitare/instituţiei publice;
k) să transmită structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii orice alte date referitoare la programele naţionale de sănătate pe care le derulează şi să răspundă de exactitatea şi realitatea datelor raportate;
l) să transmită lunar Direcţiei generale buget şi credite externe, în primele 10 zile calendaristice ale lunii curente pentru luna precedentă, execuţia bugetară a bugetului aprobat pentru programele naţionale de sănătate derulate;
m) să achiziţioneze medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice.
n) să organizeze evidenţa nominală a beneficiarilor programului/subprogramului, pe bază de cod numeric personal.
ART. 23
Raportarea indicatorilor fizici şi de eficienţă prevăzuţi în programe şi subprograme se realizează lunar, trimestrial (după caz, cumulat de la începutul anului) şi anual, atât în format electronic şi pe suport hârtie, conform machetelor de raportare aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
ART. 24
Costul mediu/indicator fizic se calculează ca raport între cheltuielile efective şi indicatorii fizici realizaţi. În cazul în care au fost finanţate şi alte acţiuni pentru care nu au fost stabiliţi indicatori fizici acestea vor fi evidenţiate distinct, indicându-se cheltuiala pe fiecare acţiune.
ART. 25
Monitorizarea activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate se referă la:
a) modul de realizare şi de raportare al indicatorilor prevăzuţi în prezentul ordin;
b) încadrarea în bugetul aprobat;
c) respectarea destinaţiilor stabilite pentru fondurile alocate unităţilor sanitare/instituţiilor care derulează programe naţionale de sănătate;
d) urmărirea respectării de către persoanele implicate a responsabilităţilor stabilite prin prezentul ordin referitoare la derularea programelor naţionale de sănătate;
f) identificarea unor posibile disfuncţionalităţi în derularea programelor naţionale de sănătate.
ART. 26
Pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice din cadrul unor programe naţionale de sănătate se elaborează norme metodologice, aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

SECŢIUNEA B
Programe naţionale de sănătate de evaluare, profilactice şi cu scop curativ, finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

CAP. 1*)
Programele naţionale de sănătate cu scop curativ
#CIN
*) Conform art. I pct. 5 din Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 574/591/2009 (#M1), în anexa nr. 1, secţiunea B, titlul capitolului 1 "Programele naţionale de sănătate cu scop curativ" se elimină.

#B
A. Generalităţi

#M1
ART. 1
Programele naţionale de sănătate de evaluare, profilactice şi cu scop curativ, finanţate prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, au ca scop depistarea unor boli în stadiul presimptomatic în vederea instituirii precoce a tratamentului adecvat, îmbunătăţirea stării de sănătate şi creşterea speranţei de viaţă a pacienţilor cu boli cu impact major asupra stării de sănătate.
#B
ART. 2
Structura programelor naţionale de sănătate finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, sumele aferente acestora, obiectivele, criteriile de eligibilitate stabilite de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, indicatorii specifici de monitorizare, fizici şi de eficienţă, natura cheltuielilor, precum şi unităţile sanitare prin care se derulează programele sunt prevăzute în anexa nr. 2.
#M1
ART. 3
Programele naţionale de sănătate de evaluare, profilactice şi cu scop curativ se derulează prin furnizori de servicii medicale, farmacii cu circuit deschis, furnizori autorizaţi şi evaluaţi, în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate sau cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, inclusiv unităţi sanitare aflate în subordinea ministerelor cu reţea sanitară proprie, la propunerea acestora, cu aprobarea Ministerului Sănătăţii.
#B
ART. 4
Sumele alocate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru finanţarea programelor se utilizează pentru:
a) asigurarea, după caz, în spital şi în ambulatoriu, a unor medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea specifice unor boli cronice cu risc crescut, acordate bolnavilor incluşi în programele naţionale de sănătate;
b) asigurarea serviciilor de supleere renală, inclusiv medicamente şi materiale sanitare specifice, transportul nemedicalizat al pacienţilor hemodializaţi de la şi la domiciliul pacienţilor şi transportul lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor.
ART. 5
Pentru realizarea obiectivelor şi activităţilor cuprinse în cadrul unor programe naţionale de sănătate, finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate organizează la nivel naţional proceduri de achiziţie publică deschisă, pentru casele de asigurări de sănătate, cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice. Modalitatea de contractare şi decontare a produselor achiziţionate se aprobă prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Până la finalizarea procedurii de achiziţie publică deschisă prin semnarea de către casele de asigurări de sănătate a contractelor cu ofertanţii desemnaţi câştigători, achiziţia medicamentelor şi/sau materialelor sanitare se realizează la nivel local, de unităţile sanitare cu paturi prin care se derulează programul, la un preţ care nu poate depăşi preţul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii.
ART. 6
Sumele aferente programelor naţionale de sănătate pentru care achiziţia medicamentelor şi/sau materialelor sanitare nu se realizează prin licitaţie publică deschisă organizată la nivel naţional, precum şi sumele aferente programelor naţionale de sănătate pentru care achiziţia medicamentelor şi/sau materialelor sanitare se realizează prin licitaţie publică deschisă organizată la nivel naţional până la finalizarea procedurii de achiziţie publică deschisă, se alocă unităţilor sanitare în baza contractelor încheiate, distinct, între casele de asigurări de sănătate şi unităţile sanitare prin care se derulează programele, precum şi între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi furnizorii de servicii medicale de dializă, respectiv centrele-pilot şi/sau alţi furnizori privaţi de servicii medicale de hemodializă şi dializă peritoneală, autorizaţi şi evaluaţi.
ART. 7
Decontarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice şi a serviciilor de supleere renală pentru unităţile sanitare aflate în contract cu casele de asigurări de sănătate se realizează lunar de casele de asigurări de sănătate din fondurile aprobate cu această destinaţie, cu condiţia raportării, conform legislaţiei în vigoare, a datelor în registrul bolnavilor aferent programului naţional de sănătate derulat.
ART. 8
Medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice se asigură, în condiţiile legii, prin farmaciile unităţilor sanitare nominalizate să deruleze programele respective şi/sau prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, după caz.
ART. 9
Unităţile sanitare care derulează programe, prevăzute în prezentul ordin, raportează caselor de asigurări de sănătate indicatorii specifici pe baza evidenţei tehnico-operative, în format electronic şi pe suport hârtie, conform machetelor de raportare aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
ART. 10
Casele de asigurări de sănătate raportează Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, lunar, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, sumele contractate, sumele utilizate potrivit destinaţiei acestora şi indicatorii specifici conform machetelor aprobate în condiţiile de la art. 9.
ART. 11
Modificarea structurii, sumelor şi indicatorilor specifici pentru evaluarea şi monitorizarea programelor, pe parcursul derulării acestora, se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, la propunerea Direcţiei generale de sănătate publică, asistenţă medicală şi programe, pe baza cererii fundamentate a direcţiilor de specialitate din Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
#M1
ART. 12
În vederea derulării în bune condiţii a programelor naţionale de sănătate de evaluare, profilactice şi cu scop curativ, în urma evaluărilor trimestriale ale indicatorilor specifici şi în funcţie de realizarea obiectivelor şi activităţilor propuse, se stabileşte modul de alocare a resurselor rămase neutilizate.

#B
B. Finanţarea programelor

#M1
ART. 13
În anul 2009, programele naţionale de evaluare, profilactice şi cu scop curativ sunt finanţate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din bugetul aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2009 nr. 18/2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin transferuri din bugetul aprobat Ministerului Sănătăţii către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
#B
ART. 14
Sumele aferente programelor sunt cuprinse în contractele încheiate, distinct, între casele de asigurări de sănătate şi unităţile sanitare/farmaciile cu circuit deschis prin care se derulează programele, între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi furnizorii de servicii medicale de dializă, respectiv centrele-pilot şi/sau alţi furnizori privaţi de servicii medicale de hemodializă şi dializă peritoneală, autorizaţi de Ministerul Sănătăţii, precum şi între casele de asigurări de sănătate şi ofertanţii desemnaţi câştigători ai procedurilor de achiziţie publică organizate la nivel naţional, în condiţiile legii.
ART. 15
Contractele încheiate între casele de asigurări de sănătate şi unităţile sanitare prin care se derulează programele se realizează după modelul de contract prevăzut în anexele nr. 3A şi 3B, cu excepţia contractelor cu farmaciile cu circuit deschis, care se vor realiza conform prevederilor din Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2009.
ART. 16
Contractele încheiate între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi furnizorii de servicii medicale de dializă, respectiv centrele-pilot şi/sau alţi furnizori privaţi de servicii medicale de hemodializă şi dializă peritoneală autorizaţi şi evaluaţi în condiţiile legii, se realizează în limita numărului de bolnavi prevăzut în Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică şi a fondurilor aprobate cu această destinaţie prin buget, pentru anul 2009. În situaţia în care o unitate sanitară este inclusă în program pe parcursul derulării acestuia, contractul cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate se poate încheia numai prin preluarea bolnavilor existenţi în program de la alte unităţi sanitare.
#M1
ART. 17
Sumele aferente programelor sunt prevăzute în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, la capitolul 66.05 "Sănătate", titlul 20 "Bunuri şi servicii".
#B
ART. 18
Sumele alocate programelor sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, caselor de asigurări de sănătate şi, respectiv, ale unităţilor sanitare prin care acestea se derulează şi se utilizează potrivit destinaţiilor stabilite.
ART. 19
Sumele aferente medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit deschis se cuprind în bugetele de venituri şi cheltuieli ale caselor de asigurări de sănătate şi distinct în actele adiţionale la contractele de furnizare de medicamente, încheiate între acestea şi farmaciile cu circuit deschis.

C. Achiziţia medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice programelor

ART. 20
Achiziţia medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altele asemenea pentru care nu se organizează licitaţie publică deschisă la nivel naţional, se face, în condiţiile legii, de către unităţile sanitare care derulează programele respective.
ART. 21
(1) Achiziţia medicamentelor şi a testelor de monitorizare a tratamentului pentru bolnavii HIV/SIDA cuprinşi în Subprogramul de tratament şi monitorizare a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere din cadrul Programului naţional de boli transmisibile se realizează prin licitaţie publică deschisă la nivel naţional organizată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
(2) Ca urmare a licitaţiei organizată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, la nivel naţional, pentru achiziţionarea produselor menţionate la alin. (1), contractele de furnizare se încheie între casele de asigurări de sănătate şi furnizorii adjudecaţi.
#M1
ART. 22
(1) Achiziţia medicamentelor pentru tratamentul pe perioada spitalizării ce se acordă bolnavilor beneficiari ai programului naţional de oncologie şi ai programului naţional de diabet zaharat se face, în condiţiile legii, de către unităţile sanitare care derulează programele respective, la un preţ care nu poate depăşi preţul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii.
(2) Pentru medicamentele care se eliberează în cadrul acestor programe şi prin farmacii cu circuit deschis, achiziţia acestora de către unităţile sanitare se face la un preţ care nu poate depăşi preţul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii.
(3) Achiziţia dispozitivelor medicale specifice, utilizate pentru bolnavii beneficiari ai Subprogramului de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, se face, în condiţiile legii, de către furnizorii de servicii medicale, aflaţi în relaţie contractuală pentru derularea subprogramului cu unităţile sanitare de specialitate care derulează subprogramul, de la furnizorii de dispozitive medicale specifice care îndeplinesc condiţiile stabilite de Ministerul Sănătăţii şi prevăzute în Normele metodologice pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice subprogramului, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, la un preţ ce nu poate depăşi preţul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii.

#B
D. Decontarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice programelor

ART. 23
Decontarea medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altele asemenea programelor pentru care achiziţia nu se realizează prin licitaţie publică deschisă organizată la nivel naţional se realizează lunar de către casele de asigurări de sănătate, din fondurile aprobate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu această destinaţie.
#M1
ART. 23^1
Decontarea serviciilor medicale din cadrul Subprogramului de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, furnizate de unităţile sanitare care derulează subprogramul, se realizează lunar, din fondurile aprobate cu această destinaţie, de către casele de asigurări de sănătate, la tarifele şi în condiţiile prevăzute în Normele metodologice pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice subprogramului.
#M1
ART. 24
Decontarea serviciilor de hemodializă şi dializă peritoneală în sistem ambulatoriu, furnizate de unităţile sanitare care derulează Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică, cuprinse în anexa nr. 2 lit. B pct. 10, se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 560/2009 pentru aprobarea Normelor privind condiţiile şi modalitatea de decontare a serviciilor de hemodializă şi dializă peritoneală în sistem ambulatoriu, contractate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu furnizorii din sectorul privat, câştigători ai licitaţiei naţionale pentru centrele-pilot şi alţi furnizori privaţi de servicii medicale de hemodializă şi dializă peritoneală autorizaţi şi evaluaţi în condiţiile legii, la un tarif de 472 lei pentru şedinţa de hemodializă şi la tariful de 50.800 lei/an pentru un bolnav cu dializă peritoneală. Contractarea cu furnizorii privaţi de servicii medicale de hemodializă şi dializă peritoneală, autorizaţi şi evaluaţi în condiţiile legii, se realizează pe baza modelului de contract încheiat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu centrele-pilot, adaptat.
#B
ART. 25
Unităţile sanitare prin care se derulează programe în baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate prezintă acestora, în primele 3 zile lucrătoare ale lunii următoare, indicatorii specifici programelor realizaţi în luna anterioară şi documente justificative cu privire la sumele achitate, conform copiei ordinului de plată (cu ştampila trezoreriei) cu care s-a achitat contravaloarea facturii pentru medicamente şi/sau materiale sanitare specifice aprovizionate pentru luna precedentă, cererea justificativă, însoţită de copia de pe factura emisă de furnizor pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice aprovizionării pentru luna în curs, precum şi prescripţiile medicale în baza cărora s-au eliberat medicamentele specifice pentru tratamentul în ambulatoriu.
ART. 26
Casele de asigurări de sănătate vor analiza situaţiile prezentate de unităţile sanitare şi gradul de utilizare a resurselor puse la dispoziţie anterior şi vor deconta, în limita sumei prevăzute în contract, în termen de 5 zile de la primire, contravaloarea facturii prezentate în copie de unitatea prestatoare de servicii medicale pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice, cuprinse în ordinul ministrului sănătăţii, cu care s-a aprovizionat pentru luna curentă în cadrul programelor.
ART. 27
Neprezentarea documentelor prevăzute la art. 25 de către unităţile sanitare atrage prelungirea termenului de decontare până la termenul următor prezentării documentelor.
ART. 28
Medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi altele asemenea, care se asigură pacienţilor şi bolnavilor cuprinşi în cadrul programelor de sănătate, prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, se eliberează şi se decontează la nivelul preţului de decontare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii.

E. Prescrierea şi eliberarea medicamentelor şi a materialelor sanitare specifice decontate în cadrul programelor

ART. 29
(1) Medicamentele şi materialele sanitare specifice necesare derulării unor programe de sănătate, nominalizate în anexa nr. 2, se eliberează prin farmaciile cu circuit închis ale unităţilor sanitare nominalizate.
(2) Medicamentele specifice pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu, diabet zaharat, afecţiuni oncologice, pentru tratamentul stării posttransplant al pacienţilor transplantaţi şi pentru tratamentul pacienţilor cu unele boli rare (mucoviscidoză, scleroză laterală amiotrofică şi epidermoliză buloasă), se eliberează prin farmaciile cu circuit deschis. Medicamentele specifice pentru tratamentul recidivei hepatitei cronice la pacienţii cu transplant hepatic se eliberează prin farmaciile unităţilor sanitare cu paturi nominalizate în anexa nr. 2.
(3) Pentru prescrierea medicamentelor şi materialelor sanitare specifice pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu diabet zaharat, afecţiuni oncologice, pentru tratamentul stării posttransplant al pacienţilor transplantaţi şi pentru tratamentul pacienţilor cu unele boli rare (mucoviscidoză, scleroză laterală amiotrofică şi epidermoliză buloasă) care se eliberează prin farmaciile cu circuit deschis, se vor completa prescripţii medicale distincte, utilizându-se formularele de prescripţie medicală cu regim special prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 832/302/2008 privind aprobarea formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală. Pentru tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat se vor completa prescripţii medicale distincte pentru: medicamente antidiabetice orale, medicamente antidiabetice de tipul insulinelor şi testele de automonitorizare şi pentru medicamente antidiabetice orale şi de tipul insulinelor şi testelor de automonitorizare pentru tratamentul mixt al bolnavilor diabetici.
(4) Testele de automonitorizare a bolnavilor cu diabet zaharat insulinotratat se eliberează prin farmaciile cu circuit deschis. Prescrierea acestora se face împreună cu prescrierea tratamentului cu insulină, pe acelaşi formular de prescripţie medicală, pe o perioadă de maximum 3 luni. Numărul de teste automonitorizare este de 100 teste/lună pentru un copil cu diabet zaharat insulinodependent, 50 teste/lună pentru un adult cu diabet zaharat insulinodependent cu vârsta cuprinsă între 19 - 40 de ani şi 100 teste pentru 3 luni pentru un adult cu diabet zaharat insulinotratat cu vârsta peste 40 de ani. Farmaciile sunt obligate să asigure în termen de maximum 48 de ore testele prescrise pacientului, dacă acestea nu există în farmacie la momentul solicitării.
ART. 30
Eliberarea medicamentelor şi materialelor sanitare prin farmaciile cu circuit închis ale unităţilor sanitare se face pe bază de prescripţie medicală şi/sau condică de medicamente, după caz. Pentru eliberarea medicamentelor specifice pentru tratamentul în ambulatoriu se utilizează formularele de prescripţie medicală cu regim special prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 832/302/2008 privind aprobarea formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală.
ART. 31
Prescrierea şi eliberarea medicamentelor antidiabetice de tipul insulinelor, medicamentelor oncologice specifice şi a medicamentelor specifice necesare tratamentului stării posttransplant în ambulatoriu, nominalizate prin ordin al ministrului sănătăţii privind aprobarea preţului de decontare, se realizează astfel:
a) Tratamentul cu insulină al bolnavilor cu diabet zaharat se iniţiază de către medicul specialist diabetolog sau de către medicul cu competenţă/atestat în diabet şi poate fi continuat pe baza scrisorii medicale de către medicii desemnaţi.
#M1
b) Tiazolidindionele şi combinaţiile acestora, eliberate la preţ de decontare, se aprobă de către comisia de la nivelul caselor de asigurări de sănătate, la propunerea medicului diabetolog sau a medicului cu competenţă/atestat în diabet, conform protocoalelor terapeutice elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii. Iniţierea tratamentului cu tiazolidindione şi combinaţiile acestora pentru pacienţii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate se face numai cu încadrarea în sumele alocate în acest sens.
#B
c) Eliberarea dispozitivelor de administrare a insulinei (seringi, penuri şi ace), precum şi instruirea pacientului care îşi administrează insulina privind tehnica de administrare a insulinei şi modalitatea de utilizare a seringii sau penului (unghiul sub care se introduce acul, rotaţia locurilor de injectare, adâncimea injecţiei etc.) se fac de către medicul diabetolog sau cu competenţă/atestat. Informarea şi instruirea pacienţilor se vor face particularizat pentru fiecare tip de pen utilizat, în funcţie de insulina umană specifică prescrisă. Recuperarea dispozitivelor de administrare a insulinei se face prin cabinetele prin care acestea s-au distribuit şi care vor respecta regulile de colectare şi distrugere a deşeurilor de această natură.
d) Pentru tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu, medicul specialist din centrele acreditate pentru activitatea de transplant şi nominalizate prin ordin al ministrului sănătăţii publice, care are în evidenţă şi monitorizează pacienţii transplantaţi, eliberează scrisoare medicală către medicul prescriptor aflat în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate la care pacientul se află în evidenţă. Scrisoarea medicală are valabilitate pe o perioadă maximă de 180 de zile. În situaţia în care valoarea prescripţiei medicale este mai mare de 3.000 lei pe lună, aceasta se eliberează în farmacie numai dacă are aprobarea şefului centrului acreditat. Pentru următoarele DCI-uri: VORICONAZOL, VALGANCICLOVIR, EPOETINA BETA şi DARBOPOETINA, prescrierea şi eliberarea medicamentelor se fac numai cu aprobarea Agenţiei Naţionale de Transplant. Referatul de aprobare se completează de către medicul specialist din centrele acreditate, care îl transmite spre aprobare şefului centrului şi, după caz, Agenţiei Naţionale de Transplant. În termen de două zile aceştia trimit un exemplar al referatului medicului care l-a transmis. Celălalt exemplar se înaintează casei de asigurări de sănătate în vederea analizării şi validării prescripţiei medicale în vederea decontării. Pe baza referatului aprobat medicul va întocmi prescripţia medicală, cu obligativitatea menţionării perioadei pentru care a făcut prescrierea, maximum 90 de zile, precum şi a aprobării acordate de comisie şi o înmânează împreună cu referatul asiguratului. Acesta îl păstrează pe toată perioada de valabilitate a referatului, pe care îl prezintă farmaciei în vederea eliberării medicamentelor.
e) Pentru tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice iniţierea şi continuarea tratamentului se fac de către medicul oncolog sau hematolog, după caz.
f) În cadrul Programului naţional de oncologie, pentru următoarele DCI-uri: ERLOTINIBUM, IMATINIBUM, TRASTUZUMABUM, BEVACIZUMABUM, FLUDARABINUM (forma orală), RITUXIMABUM, BORTEZOMIBUM, ALEMTUZUMABUM, CETUXIMABUM, SUNITINIBUM, SORAFENIBUM, DASATINIBUM, PEMETREXEDUM iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobar