• Explorarea mamografică a glandelor mamare nu prezintă niciun factor de risc, chiar mai mult este recomandat cu tărie de către specialişti femeilor cu vârste între 40 şi 60 de ani. Acest examen de depistare poate fi extins şi către ceilalţi poli de vârstă, în special pentru a depista în stadiu incipient orice afecţiune la nivelul sânilor.
• Mamografia reprezintă radiografia glandelor mamare, care se face la nivel bilateral, în două incidente, eventual şi cu o incidenţă suplimentară, şi care nu prezintă din punct de vedere al iradierii niciun fel de risc pentru pacientă. După vârsta de 35 de ani se recomandă ca femeile să-şi facă o astfel de radiografie a sânului cel puţin o dată pe an. În momentul în care vă prezentaţi la mamografie, nu trebuie să aveţi cunoştinţe sau o pregătire anterioară, graţie adaptabilităţii aparatelor la fiziologia sânului, dar şi a unei scurte şedinţe de instruire pe care v-o face doctorul dumneavoastră.
• Marea problemă ce poate fi relevată de o mamografie este identificarea unei tumori la nivelul sânului, de natură benignă sau malignă. Limitele dintre acestea două sunt destul de puţin transante, de aceea când există o supoziţie de malignitate, adesea este bine să cerem de urgenţă un control de certitudine, cum ar fi examenul histopatologic. De cele mai multe ori certitudinea diagnostică nu poate fi stabilită numai pe baza examenului mamografic. Se poate întâmpla ca, în proporţie de 8-10 %, în funcţie şi de experienţa medicului care interpretează mamografia, examenul histopatologic să furnizeze date inverse privind un rezultat benign/malign. Acesta este un aspect foarte delicat, căci rezultatul fals negativ mamografic poate crea prejudicii mari, dând asigurări pacientei că anomalia pe care o are nu are nicio importanţă, iar după o perioadă de un an sau un an jumate această să degenereze în metastaze-astfel momentul terapeutic se pierde, iar şansele pacientei de însănătoşire scad dramatic.
• Ductografia constituie acea metodă de investigaţie ce se aplică unui sân secretant-pacienţă poată să constate că, în anumite momente, între cicluri spre exemplu, una din glandele mamare are o secreţie: seroasa, sero-sanghinolenta, sanghinolenta, fiind vorba în aceste situaţii de un posibil fibroadenom dendiritic intracanalicular. Ductografia se face, de obicei, intraspitalicesc şi mai rar în ambulatoriu, şi constă în introducerea unei substanţe de contrast pentru radiografierea canalelor galactoforme.
• Mamografia evidenţiază, pe lângă structura glandei mamare, şi prezenţa la nivelul ei a unor formaţiuni care în mod normal nu au ce căuta pe respectiva imagine mamografica. În funcţie de experienţa radiologului care interpretează imaginea mamografica, analizând elementele de contur, de intensitate, de prezenţa sau absenţa microcalcificarilor la nivelul sânului, se pot trage concluzii, apropiate de certitudinea diagnostică, asupra aspectului benign sau malign. Trebuie însă reţinut ca biopsia este arbitrul suprem în materie de diagnostic al cancerului mamar. Niciun chirurg nu va efectua o ablaţie a glandei mamare şi niciun oncolog chimioterapeut nu va lua în tratament o pacientă, până nu are certitudinea histopatologica.
• Odată pus diagnosticul clar, stabilindu-se că este vorba de o leziune mamografica cert malignă, trebuie să se asigure certitudinea diagnostică prin examen histopatologic, aplicându-se apoi tratamentul conform stadiului şi schemei terapeutice de principiu. Dacă leziunea prezintă numai suspiciuni de malignitate (elementele la un anumit nivel nu sunt suficient de clare), se cere extinderea investigaţiilor: ultrasunete sau control periodic la 3 luni, 6 luni; în funcţie de modificările care apar pe imagine stabilindu-se actul terapeutic. Pentru ca mamografia sa aiba rezultate cat mai concludente, trebuie urmate cateva repere si anume: efectuarea acesteia la mijlocul perioade intre cele doua cicluri menstruale (intre a XIV-a si a XVII-a zi); daca in trecut pacienta a mai facut mamografii, este bine sa se prezinte cu ele la consult pentru a putea fi analizata situatia in ansamblu.
• Specialistii atenţionează femeile cu privire la prezentarea tardivă la control: faptul că nimeni din familie nu a suferit de o afecţiune neoplazică, nu înseamnă că sunteţi ferite! Mai mult, mamografia nu este dăunătoare organismului şi nu este dureroasă, iar costul ei este de obicei acoperit de Casa Asigurărilor de Sănătate.
