• Această dietă este importantă pentru cei cu factori de risc pentru boli cardiace şi esenţială pentru cei care au suferit un infarct miocardic sau la cei care au fost supuşi unor intervenţii precum angioplastie sau bypass
• Potrivit unui nou studiu, dieta mediteraneeană compusă din peşte, grăsimi monosaturate şi alte surse de acizi graşi omega 3 este benefică pentru bolnavii de inimă
• Dietei mediteraneenă este bogată în boabe, fructe, legume, nuci, peste, ulei de măsline şi carne uşoară şi roşie
• Dieta în general poate reduce colesterolul total şi fracţiunea LDL (colesterolul "rău"), tensiunea arterială, nivelul glucozei din sânge şi greutatea corporală.
• O strategie eficientă se va axa în principal pe alimetele ce pot fi consumate şi mai puţin pe cele ce nu sunt permise.
• Există 5 strategii nutriţionale pentru reducerea colesterolului seric şi a riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare:
-consumarea unor cantităţi mari de legume, fructe şi cereale integrale
-consumarea unei cantităţi minime de grăsimi saturate (unt, sosuri pentru salate, dulciuri). Se folosesc grăsimile monosaturate (ulei de măsline sau alune)
-consumul de proteine, dar din legume sau peşte
-caloriile necesare zilnic se pot obţine din complexele de carbohidraţi (precum paste şi pâine din făină integrală, orez brun), cu limitarea ingestiei de carbohidraţi simpli (precum băuturile răcoritoare, zahăr, dulciuri). În cazul existenţei unei hipercolesterolemii, aceşti carbohidraţi simpli vor exacerba nivelul colesterolului seric şi vor creşte riscul apariţiei bolilor cardiovasculare
-respectarea programului meselor. Omiterea unei meşe poate duce la obezitate. Pentru unii, consumarea a cinci sau şase gustări ajută la controlul tensiunii arteriale, a nivelului glucozei sanguine şi menţine echilibrat metabolismul.
• Hidratarea. O hidratare corespunzătoare creşte nivelul de energie a persoanei respective şi reduce necesarul de alimente consumate. Se recomandă consumarea a 1 până la 2 litri de apă zilnic
• Reducerea cantităţii de sare consumată. Acest lucru ajută la controlul tensiunii arteriale
• Consumul de lapte cu 1% grăsime, sau lapte degresat
• Nu consumaţi alimente prăjite, înlocuindu-le cu cele fierte, înăbuşite sau cele preparate la cuptor
• Folosiţi două albuşuri de ou pentru reţetele care cer un ou întreg
• Înlocuiţi smântâna şi maioneza cu iaurtul degresat şi cu smântâna parţial degresata;
• Înlocuiţi brânză grasă şi sărată cu cea fără grăsimi sau cu caş
• Un alt model de dietă recomandat bolnavilor de inimă este dieta Pritikin
-Consumă alimente neprelucrate, nerafinate, naturale, că fructele, legumele şi cerealele integrale. şi elimină pastele sau pâinea albă, proteinele animale, ouăle şi majoritatea grăsimilor.
-Regula este: mâncare vegetariană şi slabă în grăsimi
-Alimentele precum merele şi făină de ovăz, pot fi consumate până la saţietate iar porţiile nu mai trebuie limitate.
-Dezavantaje: este slabă în vitamine şi minerale
-Nathan Pritikin afirmă că nu caloriile sunt importante, ci densitatea în calorii a fiecărui aliment. Din această cauză se recomandă consumul de alimente cu puţine calorii la suta de grame.
-Dieta constă în trei mese pe zi şi încă două gustări. Trebuie să cunoşti aproximativ conţinutul în calorii al meselor, pentu a-l menţine sub o limită
-Pentru a pierde în greutate, trebuie să menţii media densităţii calorice a fiecărei mese la circa 400 de calorii la livră (o livra= 453,6 grame) Majoritatea legumelor conţin circa 200 de calorii la livră, dar combinate cu puţină carne, ajungi la numărul de calorii dorite.
-Alimentele permise oricând sunt: orezul integral (nedecorticat), mei, orz, ovăz, salata verde, ceapa, cartofi, sucuri naturale, oleaginoase (fasole, linte, năut, mazăre), mere, pere, căpşuni, banane.
-Consuma peşte oceanic, de trei ori pe săptămână, aliment ce conţine acizi graşi omega-3 şi evită mâncărurile prăjite, sărate, sau cele cu sosuri grase.
