• Principiul "Mănânc, deci slăbesc" este bază regimului disociat Montignac
• Dieta Montignac este în special un stil de viaţă decât o dietă
• Principiul dietei Montignac – combinarea eficientă a alimentelor astfel încât să se slăbească treptat.
• Dieta are două faze: de pierdere în greutate şi de menţinere a greutăţii la care s-a ajuns.
• Faza I este limitată în timp, faza a II-a ar trebui să dureze timp nelimitat, devenind efectiv un stil de viaţă.
• Dieta Montignac desfiinţează teoria caloriilor. Michel Montignac explică că teoria caloriilor presupune ca scăderea necesarului caloric de la 2500 la 2000 de calorii vă duce automat la o scădere în greutate. După această scădere în greutate, orice creştere a aportului caloric va duce la îngrăşare. De aici şi binecunoscutul "efect yo-yo" al curelor de slăbire-slăbire urmată de îngrăşare rapidă.
• Fainoasele sunt total interzise în faza 1. De asemenea, este recomandat să fie redus şi consumul de mazăre, linte şi năut.
• Autorul clasifică alimentele după indicele lor glicemic. Indicele glicemic este un indicator care arată puterea glicemica a alimentelor.
• Alimentele se împart conform acestui tabel în glucide bune-alimente cu un indice glicemic mai mic de 60 şi glucide rele-alimente cu indicele glicemic peste 60.
• Glucidele rele sunt cele care produc o creştere mare a nivelului glucozei din sânge. Printre ele se număra porumbul, făina albă, orezul rafinat şi cartoful.
• Atenţie la unele alimente cu indice glicemic mic, care sunt totuşi interzise, fiind glucido lipidice (de ex. alunele)
• La baza acestui regim stă principiul conform căruia unele alimente se potrivesc mai bine între ele decât altele.
• Michel Montignac face şi o clasificare a lipidelor, lipide bune şi rele. Lipidele rele sunt responsabile în general pentru excesul de colesterol.
• Lipidele bune sunt cele conţinute în uleiurile vegetale şi peşte gras, iar cele rele sunt, spre exemplu, cele din carne, mezeluri, unt şi brânza.
• Dieta Montignac recomandă consumul de fibre (substanţe conţinute în general de leguminoase, fructe şi cereale, cu rol în reglarea digestiei).
• Fibrele au rolul de a împiedica absorbţia lipidelor şi de a regla tranzitul intestinal şi stau la baza regimului disociat
• Fibrele nu îngraşă, împiedică depunerea grăsimilor şi ajută procesul de digestie.
• Alimentele ce conţin fibre în cantităţi mari sunt vegetalele: salata, varza, andive, ţelină, spanac, fasole, ardei gras, spanac, ridichii, sparanghel, ceapa şi usturoi verde, urzici, etc.
• Lipidele sau grăsimile sunt substanţe de origine animală (carne, smântână, unt) sau vegetală (margarină). În dietă Montignac ele pot combinate cu proteinele.
• Proteinele pot fi şi ele de origine animală (carne, ouă, peşte) şi vegetală (soia, arahide, nuci de cocos, migdale).
• În medie, un organism sănătos are nevoie de 40-60 de grame pe zi, în funcţie de greutate (media este de 45g la femei, 55g la bărbaţi).
• Glucidele rele sunt interzise de această dietă. Este interzis zahărul (sub toate formele), pastele, cartofii prăjiţi, orezul decorticat, fainei albă, alcoolul şi porumbul.
• Glucidele bune: cerealele integrale, orezul integral şi majoritatea fructelor şi legumelor.
Regulile regimului disociat:
1. mâncaţi 3 mese/zi
2. nu amestecaţi la aceeaşi masă glucidele cu lipidele
• Proteinele pot avea origine animală (carne, peşte, ouă, lapte) sau origine vegetală (soia, migdale, fasole, cereale integrale şi unele leguminoase).
• Un regim alimentar deficitar în proteine poate avea consecinţe grave asupra organismului: topirea muşchilor, îmbătrânirea pielii etc.
• Raţia zilnică de proteine trebuie să reprezinte un gram pe kilogramul de greutate (minim 55 g/zi la femei şi 70 g/zi la bărbaţi).
• Michel Montignac ne recomandă să nu combinăm fructele nici cu glucide, nici cu lipide. Fructele trebuie mâncate singure cu cel puţin jumătate de oră înainte de masă şi cu cel puţin două ore după o masă.
• Glucidele sau hidratii de carbon sunt molecule compuse din carbon, oxigen şi hidrogen. Glucoza este principalul "carburant" al organismului. Ea este stocată, ca rezervă, sub formă de glicogen, în muşchi şi ficat.
• Lipidele sunt substanţe a căror origine poate fi animală (carnea, peştele, untul, brânză, smântâna proaspătă) sau vegetală (uleiul de arahide, margarină). Unele pot mari colesterolul (carnea şi lactatele grase). Altele contribuie la scăderea lui (uleiul de măsline, de exemplu).
• În categoria fibrelor alimentare intră toate legumele verzi (salate, andive, praz, spanac, fasole verde), dar şi legumele uscate, fructele şi cerealele în stare brută.
• Nu amestecaţi niciodată "glucidele rele" (pâinea albă, făina, fainoasele) cu lipidele (carnea, grăsimile, uleiurile) în cursul aceleiaşi meşe.
• Evitaţi toate elementele glucido-lipidice (ciocolata, ficatul, alunele).
• Eliminaţi în totalitate zahărul din alimentaţie. Evitaţi poliolii care nu au nici o valoare nutritivă (zaharină şi ciclamatul). Se recomandă în această dietă folosirea aspartamului.
• Mâncaţi doar pâine neagră, cu tărâţe sau integrală. Pâinea va fi totuşi în faza I a dietei suprimată de la masă, putând fi consumată dimineaţa, la micul dejun.
• Renunţaţi la cartofi, în special la cei prăjiţi.
• Consumaţi numai orez neprelucrat (nedecorticat).
• Consumaţi cafeaua decofeinizată.
• Nu consumaţi lichide în timpul mesei (pentru a evită diluarea sucurilor gastrice)
• Mâncaţi multe fibre alimentare-salate, legume verzi, fructe (pe ultimele consumă-le cu cel puţin o jumătate de oră înaintea unei mese).
