• Organismul uman are nevoie de cantităţi mici de iod, dar aportul trebuie să fie continuu.
• Doza zilnică recomandata de iod depinde de vârstă, astfel (potrivit OMS): copiii până la 4 ani au nevoie de 50 de micrograme de iod zilnic, pentru copiii între 4 şi 7 ani, doza de iod creşte la 90 de micrograme, iar pentru cei între 7 şi 12 ani – la 120 de micrograme. La adulţi , necesarul zilnic este de 150 de micrograme.
• Pentru prevenirea naşterilor premature, a anomaliilor congenitale şi cretinismului, femeile însărcinate trebuie să consume zilnic 200 de micrograme de iod (aceeaşi doză este recomandata şi femeilor care alăptează).
• Sarea iodata este cel mai sigur mijloc de a asigura organismului o doza constantă de iod.
• Alte surse alimentare de iod sunt algele marine, carnea, fructele şi legumele (din zonele în care solul conţine iod), laptele (dacă animalele au primit sare iodata).
• Recent apărut pe piaţă, uleiul iodat din floarea-soarelui este recomandat în diminuarea deficitului de iod, în special consumat în stare proaspătă. Nu se recomandă prajirea alimentelor cu acest ulei la temperaturi ridicate, peste 190 grade.
• La prepararea alimentelor, conţinutul de iod se micşorează, în special la fierbere. În carne şi peşte, cantitatea de iod scade cu 50%, în legume şi fructe – cu 30%, iar în lapte – cu 25%. Iodul se poate păstra dacă mâncarea este pregătită la aburi sau dacă produsele sunt puse direct în apă ce clocoteşte.
• Un studiu efectuat în perioada 2002-2004 arată că în România, în 80% dintre judeţe se prezintă un deficit moderat de iod, iar prevalenţă gusei variază între 0 şi 40%. Iodul urinar este scăzut la două treimi din persoanele studiate, în special la gravide.
• Suplimentarea iodului trebuie făcută în urma recomandării medicului şi este contraindicata femeilor însărcinate şi celor care alăptează;
• Persoanele care au alergie la iod sau cele cu cancer tiroidian nu au voie să consume iod în cantităţile existente în sarea iodata. În asemenea cazuri, medicul curant este cel care stabileşte dieta bolnavului şi interdicţia de a consuma iod.
• Hipertensivii nu au voie să consume sare, cea mai bună sursă de iod. De aceea, ei trebuie să se orienteze spre alte surse de iod pentru a-şi asigura necesarul zilnic. Pentru aceştia, în farmacii sau în magazinele care comercializează suplimente alimentare, există alge marine sub formă de capsule.
• Iodul intră în compoziţia tiroxinei, hormonul care reglează producţia de energie, care menţine constantă temperatura corpului, respiraţia şi tonusul muscular.
• Iodul asigură sănătatea pielii, părului, unghiilor, şi ajută la menţinerea greutăţii corporale.
• În uzul extern, iodul este folosit drept antiseptic pe plăgile cutanate, prcum şi în tratamentul inflamaţiilor şi infecţiilor.
• Anumite alimente, precum broccoli, varză şi arahidele încetinesc absorbţia iodului de către tiroidă.
