a. GENERALITĂŢI
• Gastrita constă în afecţiunea mucoasei gastrice reprezentată de procese inflamatorii, degenerative, metaplazice, alergice.
• Inflamatia mucoasei poate duce la cicatrizare sau la complicaţii grave (hemoragii sau perforatii)
• Gastitele sunt clasificate, dpdv al evoluţiei, în acute şi cronice şi dpdv clinic, ele pot fi asimptomatice sau însoţite de anumite simptome
• Investigaţiile paraclinice sunt: endoscopia, examenul histopatologic şi investigarea bacteriologica a mucoasei gastrice. Gastroscopia este metoda principală de diagnostic, în unele cazuri cu biopsia mucoasei gastrice. Detecţia Helicobacter pylori se face prin testul serologic, testul respirator C13.
Factorii care pot determină apariţia gastitelor sunt:
1.Factori infectiosi: virali, bacterieni (toxiinfectii alimentare, enterocolite infecţioase), micotici (candida).
2. Factori chimici: exogeni (medicamente, substanţe toxice, alcool), endogeni (uremie, acidocetoză), produse picante
3. Factori fizici: iradierea.
4. Factori mecanici.
5. Factori alergici (sensibilitate la medicamente).
6. Factori nutritionali (carenţe proteice, vitaminice, minerale)
7. Stresul
8. Factorii profesionali nocivi
• Simptomele constau în: dureri în regiunea epigastrica, balonări, gust neplăcut, greaţă, regurgitari, vărsături, diaree, senzaţie de arsură în partea superioară a abdomenului, numită pirozis, sau prin durere în capul pieptului. Durerile sunt accentuate de mesele copioase sau de alimentele excitante, cum ar fi cafeaua, alcoolul, substanţele grase sau acre, prajelile.
• Gastrite acute-au o evoluţie tranzitorie având histologic un infiltrat inflamator de tip acut. Gastrită acută este cauzată frecvent de ingestia unor medicamente (aspirina, antiinflamatorii-gastrită postconsum de AINS), de abuzul de băuturi alcoolice, meşe copioase, condimentelor sau alimentelor dificil de digerat. Gastritele acute pot fi clasificate în: gastrită acută simplă, corozivă şi alergica.
• Gastrite cronice sunt formele cele mai frecvent întâlnite, caracterizate prin evoluţie îndelungată, uzual progresivă de la forme non-atrofice la forme atrofice pe fundalul infiltratului inflamator cronic Gastrită cronică are o evoluţie îndelungată de obicei progresivă şi poate duce în timp la atrofia mucoasei gastrice.
• O complicaţie severă a oricărei forme de gastrită este reprezentată de hemoragia de la nivelul mucoasei gastrice, manifestările clinice fiind diferite în funcţie de cantitatea sângelui pierdut-de la uşoară anemie, la scaune melenice şi şoc hemoragic. • În cazul unei gastrite acute hiperacide tratamentul se bazează pe: antiacide, antisecretorii (ranitidina, famotidina, omeprazolul), pansamente gastrice.
• Dacă există Helicobacter pilory în mucoasă gastrică tratamentul se bazează pe antibiotice.
b. SFATURI ALIMENTARE ÎN CAZ DE GASTRITĂ
• Respectarea unui regim corect de viaţă, lucru şi odihnă.
• Alimentaţia regulată (de 4-5 ori /zi la ore fixe).
• Evitarea abuzului de condimente, grăsimi, bucate fierbinţi sau reci, picante şi preparate la grătar, băuturi alcoolice.
• Excluderea alimentării în condiţii nesatisfăcătoare-vibraţii, zgomot, condiţii nocive.
• Eliminaţi zahărul şi alimentele cu aditivi sintetici
• Renunţaţi definitiv la alcool!
• Evitaţi gustul dulce, picant, acru sau amar puternic care poate declanşa brusc o criză de gastrită printr-un mecanism simplu: stimularea gustativa intensă produce o secreţie puternică de sucuri gastrice care nu sunt suportate de stomacul sensibilizat în perioada de primăvară şi apar binecunoscutele arsuri.
• Alimente permise
1. Fainoasele albe bine preparate termic. Este permisă mămăligă, dar foarte bine fiartă şi nu foarte sărată.
2. Carnea slabă de vacă, pui sau porc fără grăsime şi peştele alb.
3. Brânza dulce de vaci, urda şi caşul nesărat.
4. Ouăle fierte şi moi.
5. Legumele permise sînt dovleceii, cartofii, morcovii, mazărea.
6. Fructele dulci, nu citricele.
7. Untdelemnul, gălbenuşul de ou, margarina, untul proaspăt.
8. Lapte, ceai, suc de fructe dulci (nu citrice).
9. Dulciurile: sucurile de fructe, frişcă, compotul, budincile din fainoase şi dulciurile pe bază de brînză de vaci.
10. Este permis zahăr cu moderaţie şi mierea.
• Alimente interzise
1. Pâinea şi neagră şi albă.
2. Carnea grasă, pielea de pui, carnea afumată, mezelurile, vânatul, conservele de carne, snitelul, micii, tocaturile şi piftia, carnea de peşte gras, peştele prăjit sau marinat, precum şi cel afumat sau conservat.
3. Brânzeturile fermentate, sărate sau conservate.
4. Ouăle prăjite sau cele fierte tari.
5. Legumele tari şi crude, cum ar fi ridichiile, castraveţii, varza, guliile, ceapa, conopida, usturoiul, muraturile.
6. Nucile, migdalele, alunele, fisticul.
7. Untura, slănina, margarina sărată, grăsimile prăjite, smîntîna acră, untul sărat sau seul.
8. Lichiorurile, romul, ţuica, sifonul, apa minerală, siropurile, rachiul, cafeaua neagră. Este de asemenea interzis să consumaţi băuturi prea reci sau prea calde.
9. Aluaturile dospite, îngheţata, aluaturile calde, prăjiturile cu fructe acre, gemul şi dulceaţa.
• Medicină tradiţională indiană, ayurveda, promovează consumul câtorva alimente care calmează durerile de stomac şi reduc senzaţia de arsură. Aceste alimente sunt: smântâna, iaurtul, laptele dulce şi untul clarifiat. Untul clarifiat se obţine din untul din comerţ, care este încălzit într-o cratiţă la foc mic până se încinge, apoi se fierbe vreme de 10-15 minute, până când devine limpede, moment în care este luat de pe foc şi este turnat într-un alt vas, fără sedimentele de pe fundul cratitei.
• Este recomandat să recurgeţi la alimente uşoare, bine fierte, lichide.
• Consumaţi supe cremă din rădăcinoase (ţelină, pătrunjel, morcov, păstârnac) şi piureurile, care vor fi gătite fără ulei şi condimentate cu sare în cantităţi moderate.
• Beţi un pahar de apă în care s-a dizolvat 1 linguriţă de argilă
• Se beau multe ceaiuri pentru eliminarea din organism a toxinelor.
• Se recomandă post de 1-3 zile, timp în care se bea ceai din scoarţă de mesteacăn, flori de tei, urzică, leuştean, cimbru, salvie, cimbrişor, maghiran.
c. TRATAMENT NATURIST ÎN CAZ DE GASTRITĂ
• Tratamentul naturist nu este curativ, ci complementar tratamentului medicamentos şi dietei.
• Laptele din nucă de cocos. Este un remediu excelent pentru durerile şi disconfortul cauzate de gastrită. De la instalarea durerii, consumaţi numai lapte de cocos timp de 24 de ore.
• Obligeana – cea mai eficientă în cazul bolilor de stomac. Obligeana se administrează astfel: o jumătate de linguriţă de pulbere (obţinută prin macinarea rădăcinii de obligeană cu râşniţa electrică de cafea) se ia pe stomacul gol de patru ori pe zi, de preferinţa înainte de mese. Obligeana este însă contraindicata în cazurile în care durerile de stomac sunt însoţite de o senzaţie puternică de vomă, caz în care este bine să folosim muşeţelul.
• Muşeţelul. Se administrează sub formă de macerat la rece: două linguri de flori măcinate se lasă într-un litru de apă să se macereze la temperatura camerei, de seara până dimineaţa, când se filtrează. Se bea cantitatea de macerat obţinută pe parcursul unei zile, de preferat pe stomacul gol. Se recomandă ca persoanele iritabile să adauge la macerat şi jumătate de linguriţă de mentă, care are efecte reconfortante şi calmante puternice.
• Pentru forme incipiente de gastrite hiperacide se recomandă :
1. Flori de salcâm-calmează arsurile la stomac, utilizându-se în cure de lungă durată, chiar şi că ceai alimentar. Se face o infuzie din două linguriţe de flori la o cană de apă; se beau două căni pe zi, de preferat între mese.
2. Frunze de zmeur-contribuie la micşorarea acidităţii. Infuzie dintr-o linguriţă de frunze la o cană de apă; se beau 2-3 căni pe zi.
• Ca adjuvante în ulcere gastrice şi în forme mai avansate de gastrită se recomandă:
1. Rădăcina de tătănească-acţiune cicatrizantă şi calmantă. Decoct din 1-2 linguriţe la o cană de apă; se beau 2-3 căni pe zi.
2. Frunze de plămânărică-cicatrizante prin stimularea ţesuturilor sănătoase. Infuzie din o linguriţă de frunze la o cană de apă; se beau 2-3 căni pe zi.
3. Flori de gălbenele-cicatrizante şi calmante. Infuzie din 2 linguriţe de flori la o cană de apă, cantitate care se bea în cursul unei zile, de preferinţă pe stomacul gol.
4. Frunze de pătlagină-cu acţiune cicatrizantă şi antibacteriană. Pulbere: câte 2-3 vârfuri de cuţit, de 2-3 ori pe zi. Infuzie din 2 linguri de frunze la o cană de apă; se ia câte o linguriţă la 3 ore.
5. Rădăcinile de obligeană acţionează ca pansament gastric, favorizând epitelizarea ulceratiilor gastro-intestinale. Pulbere: câte un vârf de cuţit de 2-3 ori pe zi între mese. Decoct din o linguriţă la o cană de apă, cantitate care se bea în 2-3 reprize între mese.
6. Sunătoare-proprietăţi cicatrizante. Infuzie din 1-2 linguriţe de plantă la o cană de apă; se bea de 2 ori pe zi.
7. Coada calului-neutralizarea acidităţii crescute. Decoct din o linguriţă de plantă la o cană de apă; se beau în cursul unei zile 2-3 căni.
• Ceaiul din flori de salcâm este foarte bun în tratarea gastriteti şi ulcerului. Se toarnă o cană de apă clocotită peste o lingură de flori uscate. Se lasă vasul acoperit timp de 15 minute şi apoi se strecoară. Se beau două căni pe zi, după masă.
• Ceaiurile din frunze de zmeură ajută la scăderea acidităţii gastrice. Beţi câte două căni pe zi (între mese) de infuzie.
