• Primele semne de sarcină sunt: lipsa menstruatiei sau întârzierea acesteia cu şase-şapte zile, creşterea în dimensiuni a uterului (examen ginecologic începând cu a zecea zi de întârziere a menstrei), tensiune în sâni, dureri la atingere care pot apărea încă de la începutul sarcinii, modificări în mărime ale sânilor, vărsături dimineaţa, greţuri, urinari frecvente, emotivitate, irascibilitate.
• Mituri despre metodele de evitare a unei sarcini nedorite: dacă faci sex în picioare nu poţi rămâne însărcinată (fals), la dezvirginare nu poţi rămâne însărcinată (fals), nu poţi rămâne însărcinată dacă faci sărituri după actul sexual (fals), nu poţi rămâne însărcinată dacă nu ejaculează în interiorul vaginului (fals), dacă se face sex în apă, nu există posibilitatea de a rămâne însărcinată (fals), dacă se fac spălături vaginale după contactul sexual, nu există posibilitatea de a rămâne însărcinată (fals).
• Medicul va programa consultatiile medicale prenatale, iar pe măsură ce sarcina avansează, examenele medicale se vor efectua mai des:
-o dată pe lună în primele şase luni de sarcină;
-o dată la două săptămâni în a 7-a şi a 8-a lună de sarcină;
-în fiecare săptămână înainte de naşterea copilului. Dacă gravida are peste 35 de ani sau dacă sarcina prezintă riscuri datorate unor probleme de sănătate (diabet sau hipertensiune), consultatiile medicale se vor efectua mai des.
• Primul consult medical prenatal conţine o serie de întrebări, un examen clinic complet şi un examen ginecologic. Medicul va nota greutatea corporală şi tensiunea arterială ale viitoarei mame şi va indica şi analizele sângelui care trebuie făcute la începutul sarcinii, adică:
-Determinarea grupei sangvine complete (inclusiv factorul Rhesus);
-Numărătoarea formulei sangvine (NFS)-în special nivelul de hemoglobină şi de plachete sangvine;
-Depistarea bolilor infecţioase: toxoplasmoza, rubeolă, sifilis, virusul HIV, virusul hepatitei B sau C;
-Analiza glucidelor sau albuminei din urină
• Testarea translucidităţii nucale se efectuează între a 11-a şi a 14-a săptămână de sarcină şi constă în asocierea ecografiei cu un test sangvin în scopul evaluării riscului malformatiilor congenitale. Efectuat în a 11-a săptămână de sarcină, NTS a dus la diagnosticarea a 87% din cazurile de fetuşi cu sindromul Down. Atunci când testul NTS a fost urmat de o un test sangvin în al doilea trimestru de sarcină (triplu test), au fost diagnosticaţi 95% din fetusii cu sindromul Down.
• Acest test se efectuează cel devreme în a 16-a săptămână de sarcină. Amniocenteza constă în inserarea unui ac fin în peretele abdominal până în uter, în sacul amniotic pentru a preleva o cantitate mică de lichid amniotic ce urmează a fi supusă testelor. Celulele din lichidul amniotic vor fi analizate genetic pentru a se determina eventualele anomalii cromozomiale. Lichidul amniotic poate fi testat şi pentru determinarea nivelului de alfa-fetoproteina. O femeie din 200 pierde sarcina în urma acestui test.
• Medicamente cu risc cert asupra fătului:
Citotoxice anticanceroase: aminopterina, metotrexat, mercaptopurina, fluorouracil, citarabina, ciclofosfamida, busulfan, clorambucil: malformaţii osoase, avort (trimestrul I)
Medicamente cu acţiune asupra sistemului nervos central: fenitoina: malformaţii craniofaciale, ale degetelor şi unghiilor, deficienţe mintale; trimetadiona: malformaţii craniofaciale şi cardiace, deficienţe mintale; acid valproic: splină bifidă, malformaţii diverse; litiu: malformaţii cardiace.
Medicamente hormonale şi metabolice: estrogeni: feminizarea fătului masculin, malformaţii uterine, malformaţii ale tractului genitourinar la bărbaţi; steroizi androgeni şi anabolizanţi: masculinizarea fătului feminin; contraceptive hormonale orale: sexualitate nedefinită; izotretinoina, etretinat: malformaţii craniene, ale sistemului nervos central şi cardiace, avort spontan.
Anticoagulante orale: warfarină, dicumarol etc.: malformaţii craniofaciale şi ale sistemului nervos central, mortalitate fetala şi naştere prematură mai frecvente.
• Medicamente cu risc incert asupra fătului:
Citotoxice anticanceroase: clormetina, procarbazina, dacarbazina, cisplatina, azatioprina, daunorubicina, doxorubicina: malformaţii, dezvoltare intrauterină întârziată, avort.
Medicamente cu acţiune asupra sistemului nervos central: amfetamine: malformaţii, leziuni chistice corticale, creşterea mortalităţii fetale; antidepresive triciclice: malformaţii ale membrelor.
Medicamente hormonale şi metabolice: glucocorticoizi: malformaţii craniofaciale; vitamina A (doze mari, retinoizi de sinteză): malformaţii diverse; vitamina D (doze mari): malformaţii diverse.
• Medicamente care, administrate în ultimele două trimestre de sarcină, pot da toxicitate şi/sau reacţii adverse:
Antimicrobiene: tetracicline: hipoplazia dentiţiei, inhibarea osificarii; cloramfenicol: colaps; aminoglicozide, polimixine: ototoxicitate-surditate congenitală, tulburări cohleo-vestibulare; sulfamide: hiperbilirubinemie, icter nuclear.
Anticoagulante orale: warfarină, dicumarol: hemoragii.
Medicamente cardiovasculare: blocante beta-adrenergice (propranolol): bradicardie, hipoglicemie; rezerpină: letargie, congestie nazală, bradicardie.
Tocolitice: stimulante, beta-adrenergice, fenoterol, terbutalina, ritodrina: aritmii cardiace.
Medicamente cu acţiune asupra sistemului nervos: barbiturice: deprimare respiratorie, sindrom de abstinenţă; diazepam, alte benzodiazepine: deprimare SNC, sindrom de abstinenţă; neuroleptice fenotiazinice: sedare, tulburări motorii extrapiramidale; litiu: guşa; acid acetilsalicilic (în doze mari): hemoragii; morfină, metadona, alte opioide: deprimare respiratorie, sindrom de abstinenţă; lidocaină: bradicardie, deprimare centrală.
• Durerile, disconfortul, anxietatea şi nevoia frecventă de a urina sunt tot atâtea cauze care pot împiedica gravida să doarmă liniştită. Pentru a avea un somn odihnitor, nu se vor lua mese bogate cu cel puţin trei ore înainte de culcare, se vor efectua exerciţii fizice uşoare (mers pe jos) şi nu va dormi prea mult în timpul zilei. Va dormi întotdeauna pe partea stângă şi-şi va pune nişte perne între picioare şi sub burtică pentru a sta mai confortabil.
• Se vor reduce pe cât posibil stresul din viaţa de familie şi din carieră. Sunt fixate limite pentru mamă şi pentru ceilalţi. Aceasta poate refuza cererile care implică un consum mare de energie.
• Exerciţiile fizice care nu necesită un consum mare de energie sunt benefice atât pentru sănătatea mamei, cât şi pentru cea a copilului.
• Dacă gravida suferă de diabet, va controla nivelul glucozei din sânge; dacă are tensiunea prea mare, va fi monitorizată în permanenţă. Dacă este supraponderală, va slăbi conform indicaţiilor medicului.
• Folosită corect, centura de siguranţă poate salva viaţa mamei şi pe cea a copilului. Cele mai sigure centuri de siguranţă sunt cele cu prindere în 3 puncte. Centură de siguranţă nu trebuie să treacă niciodată peste abdomen! În schimb, centura din poală trebuie să fie poziţionată cât mai jos sub abdomen, peste şolduri; iar centura de umăr trebuie să treacă printre sâni, ocolind burtica. Dacă nu conduce, scaunele din spate sunt cele mai sigure pentru gravida.
• Studiile arată că femeile care iau în greutate mai mult decât este recomandat în timpul sarcinii prezintă un risc crescut de obezitate. În medie, luarea în greutate ar trebui să nu depăşească 10-12 kg după a 40-a săptămână de sarcină.
• Fructele de mare şi peştii sunt o componentă importantă a unei diete sănătoase, reprezentând o sursă ideală de proteine şi acizi graşi omega 3. Dar aproape toate speciile de peşte conţin mercur, un metal care poate afecta dezvoltarea creierului copilului-chiar înainte de conceperea lui. De aceea, gravidele, femeile care alăptează şi cele care intenţionează să rămână însărcinate trebuie să evite tipurile de peşte care conţin cantităţi mari de mercur.
• Unele produse (erbicide, pesticide, vopsele etc.) şi unele soluţii de curăţat pot dăuna copilului. Dacă trebuie neapărat să fie folosite, se vor purta mănuşi, o mască facială se aeriseşte bine .
• Femeile însărcinate trebuie să evite spray-urile, şervetele igienice sau spuma de baie.
• Gravidele trebuie să evite sauna şi duşurile fierbinţi.
• Alte interdicţii sunt: alimentele sărate şi conservate, băuturile excitante: cafea, cola; consumul de alimente nespălate, contactul cu animale sau oameni bolnavi, mai ales cu boli infecţioase, evitarea călătoriilor în trimestrul trei de sarcină.
• Semnale de alarmă, care trebuie să impună adresarea la medic: se rupe apa, sângerări vaginale, contracţii regulate şi dureroase, cu o durată de 1 minut la fiecare 5 -10 minute, nedecelarea mişcărilor fătului de gravidă, s-a ajuns la termenul naşterii şi nu se întâmplă încă nimic. Alte semnale de alarmă sunt: febră (temperatură mai mare de 38 grade C), vărsături frecvente, pierderi de sânge prin vagin, chiar dacă sunt minime, dureri abdominale, tulburări urinare (usturime, urinare frecventă), creşterea bruscă în greutate, umflarea picioarelor şi mâinilor (vizibilă mai bine în jurul inelelor), dureri de cap, ameţeli, tulburări de vedere, rarirea mişcărilor copilului, mai ales în caz de imobilitate a acestuia timp de mai multe ore.
• Momentul cel mai indicat efectuării ecografiei este între săptămâna 18 şi 20 de sarcină, întrucât majoritatea anomaliilor congenitale sunt vizibile în această perioadă. Printre anomaliile care pot fi diagnosticate ecografic se număra defectele de tub neural (spină bifidă). În schimb, rezultatele testului în cazul sindromului Down nu sunt concludente. Doar 1 din 3 copii cu sindromul Down au avut rezultate anormale la ecografia din al doilea trimestru. Malformatiile care nu pot fi diagnosticate prin ecografie sunt deformaţiile congenitale ale piciorului şi unele anomalii ale cordului. În majoritatea cazurilor, ecograful ajută şi la aflarea sexului copilului.
• În timpul sarcinii şi în special în primul trimestru, multe femei se simt obosite şi epuizate chiar dacă dorm foarte mult. Nu vă îngrijoraţi, este normal! Acesta este modul în care organismul spune că are nevoie de mai multă odihnă. În al doilea trimestru de sarcină, oboseala lasă locul unei senzaţii de energie. Dar în al treilea trimestru epuizarea se instalează din nou. Pe măsură ce gravida creşte în greutate, somnul poate deveni mai dificil. Mişcările copilului, nevoia frecventă de a urina, crampele musculare şi creşterea metabolismului organismului pot întrerupe frecvent somnul.
• Furnicăturile, amorţeala degetelor şi umflarea mâinilor sunt semne comune în timpul sarcinii. Aproximativ 20% din gravide simt furnicături la nivelul abdomenului, dar şi al palmelor şi tălpilor. Hormonii sarcinii şi pielea întinsă şi subţiată sunt cauzele acestor semne. De obicei, senzaţiile de mâncărime dispar după naştere. Uneori, senzaţiile de mâncărime pot fi semne ale unei afecţiuni grave a ficatului numită colestază. Aceasta se manifestă prin greţuri, pierderea apetitului, vomă, icter (îngălbenirea pielii), oboseală şi mâncărime.
• Deşi vergeturile sunt un motiv de îngrijorare pentru toate femeile însărcinate, doar jumătate din ele se confruntă cu această problemă. Ele se datorează ruperii fibrelor elastice ale pielii şi apar în special în a doua jumătate a sarcinii. Culoarea vergeturilor depinde de pigmentatia pielii femeii; astfel ele pot fi roz, roşii, maronii sau maro închis. Cremele şi lotiunile disponibile contribuie la hidratarea pielii, dar nu previn apariţia vergeturilor. Majoritatea vergeturilor dispar după naştere, pe locul lor rămânând doar nişte linii fine.
• Aproape toate femeile însărcinate suferă de indigestie şi de arsuri la stomac, cauzate de hormoni şi de creşterea în volum a uterului. Indigestiile şi arsurile la stomac, hormonii produşi în timpul sarcinii reduc activitatea muşchilor din tractul digestiv, astfel încât tranzitul intestinal este încetinit, iar digestia se desfăşoară cu greutate. Aşa se face că numeroase femei se simt balonate în timpul sarcinii.
• Hormonii relaxează valvă care separă esofagul de stomac, permiţând astfel alimentelor şi acidului să se întoarcă din stomac în esofag şi provocând arsurile. Pe măsură ce se dezvoltă fătul, uterul apasă pe stomac, iar arsurile devin mai frecvente în sarcina avansată.
• Numeroase femei însărcinate se confruntă cu constipatia, cauzată de nivelul ridicat de hormoni care încetinesc digestia şi relaxează muşchii intestinali. În plus, presiunea exercitată de uter asupra intestinului creşte posibilitatea apariţiei constipatiei.
• Pe măsură ce se apropie termenul naşterii, modificările hormonale determină creşterea sânilor în scopul pregătirii acestora pentru alăptare. Sânii pot fi grei şi plini sau moi şi dureroşi. În al treilea trimestru, la unele femei, glandele mamare încep să secrete colostru care este un lichid gălbui care conţine anticorpi pentru a proteja nou-nascutul împotriva infecţiilor.
• Pe măsură ce uterul creşte în volum, durerile de spate, abdominale sau la nivelul coapselor îşi fac apariţia. Ele pot fi ameliorate prin repaus şi aplicare de comprese calde. Dacă nu trec, este recomandata o consultaţie medicală.
• Greutatea ideală pe durata sarcinii depinde de greutatea avută înainte de a rămâne însărcinată. În cazul femeilor cu o greutate normală înaintea sarcinii se recomandă un câştig ponderal între 11 şi 13 kg. Femeile a căror greutate era sub cea normală trebuie să câştige între 12 şi 16 kg, iar cele supraponderale, între 6 şi 9 kg. Studiile arată că femeile care cresc în greutate pe timpul sarcinii mai mult decât este recomandat, prezintă un risc crescut de obezitate în termen de 10 ani.
Sursa: PulsMedia
