• Cancerul de col uterin este produs de cele mai multe ori de virusul HPV (Human Papilloma Virus). Împotriva acestuia există, şi la noi în ţară, un vaccin produs de Silgard, care s-a bucurat de o amplă campanie de informare. Acesta presupune administrarea a 3 doze, în decurs de 6 luni. Acest vaccin nu se administeaza femeilor gravide.
• Testul Papanicolau este foarte eficient în detectarea cancerului de col uterin, fiind recomandat tuturor femeilor peste 18 ani, active sexual.
• Nu faceţi duş local cu cel puţin trei zile înainte de a efectua testul.
• Nu folosiţi tampoane, medicamente sau contraceptive intravaginale cu cel puţin 72 de ore înainte de examinare.
• Testul nu se poate efectua cât timp sunteţi la menstruaţie.
• Se recomandă ca testul să se efectueze la două săptămâni după prima zi a ultimei menstruatii.
• Femeile cu mai mult de cinci sarcini, femeile care au parteneri sexuali multiplii şi cele care şi-au început viaţa sexuală foarte devreme, sunt predispuse la cancer de col uterin.
• La un risc la fel de mare sunt supuse şi fumatoarele sau fetele ale căror mame au luat dietilstilbestrol în timpul sarcinii.
• Cancerul de col uterin nu este considerat o afecţiune ereditară, el fiind cauzat de anumite tipuri ale virusului HPV.
• Bărbaţii nu pot dezvolta (evident) această formă de cancer, însă ei pot fi purtători ai virusului HPV.
• Preventia evoluţiei spre cancer se efectuează prin teste de screening-testarea cu regularitate chiar dacă simptomele nu sunt prezente-în ideea depistării prococe a leziunilor celulare ale colului uterin.
• Studiile epidemiologice indică faptul că peste 70% din femeile active sexual sunt infectate, cel puţin o dată în viaţă, cu un tip de HPV-marea majoritate a infecţiilor se vindecă însă spontan, în decurs de 6-24 luni. Virusurile genitale sunt clasificate în două grupe: cele cu risc redus (tipurile 6 şi 11, mai rar 40, 42, 43 şi 44, care se diagnostichează prin examen clinic/ginecologic) şi cele cu risc crescut (tipurile 16 şi 18, mai rar 31, 33, 45 implicate în producerea leziunilor scuamoase epitaliale şi a leziunilor maligne genitale).
• Tipurile oncogene (cu risc crescut) se transmit atât prin actul sexual propriu-zis, cât şi prin contact cutanat intim-prezervativul nu vă protejează 100% de acestea.
• În ciuda eficienţei Testului Papanicolau, este necesară efectuarea unor teste suplimentare care să depisteze direct amprenta genetică a virusului-cel mai utilizat dintre acestea este testul de detectare a tipurilor oncogene de HPV. Combinate, cele două teste, cresc categoric eficienţa screening-ului.
• Dacă rezultatul testării ADN-HPV este pozitiv, trebuie să repetaţi testul HPV şi examenul Papanicolau în 6-12 luni. Dacă cel puţin unul dintre acestea va fi anormal, se va efectua colposcopia.
• Dacă rezultatul testării ADN-HPV este nedetectabil, iar examenul Papanicolau relevă valori normale, puteţi fi sigură că nu există riscul de cancer de col uterin în următorii 2-3 ani (se recomandă repetarea acestuia după această perioadă). În cazul în care rezultatul examenului Papanicolau este echivoc, repetaţi examenul citologic peste 12 luni. În cazul în care examenul Papanicolau relevă valori anormale, afectarea colonului este puţin probabilă; cu toate acestea pentru a explica anomaliile celulare specialistul vă poate recomanda colposcopia sau, în anumite cazuri, biopsia.
• În cazul în care se obţine un rezultat pozitiv, acesta nu implică faptul că pacienta va dezvolta în mod obligatoriu leziuni precanceroase sau de cancer invaziv, deoarece în majoritatea cazurilor virusul este eliminat sau suprimat de sistemul imunitar. Însă se evidenţiază un risc crescut, în cazul în care infecţia persistă 2-4 ani-repetarea acestui test anual va ajuta medicul în stabilirea unei abordări corecte, în funcţie şi de rezultatul examenului citologic Papanicolau.
