• Apneea de somn este o afecţiune a aparatului respirator caracterizată prin pauze respiratorii repetate, frecvente în timpul somnului
• Persoanele care suferă de apnee în somn se opresc din respirat în mod repetat în timpul somnului, pentru intervale cuprinse între câteva secunde şi un minut sau chiar mai mult.
• Apneea obstructivă este cauzată de ocluzii ale căilor aeriene superioare. Apneea apare când musculatura gâtului şi a limbii se relaxează în timpul somnului şi blochează parţial căile aeriene.
• Factorii de risc pot fi obezitatea, polipii şi amigdalele mărite.
• Pe termen lung, desaturaţiile repetate dăunează grav organelor vitale. Apneea în somn netratată duce la complicaţii ca tensiune arterială, afecţiuni cardiace sau atac cerebral.
• Cum ne dăm seama dacă suferim de apnee în somn?
i. Sforăiţi intermitent?
îi. Vă simţiţi ameţit sau obosit dimineaţa?
iii. Aveţi dureri de cap sau probleme de concentrare?
iv. Vi se întâmplă să aţipiţi în timpul zilei?
v. Sunteţi supraponderal şi transpiraţi în exces?
vi. Vă treziţi adesea din somn pentru a merge la toaletă?
vii. Aveţi hipertensiune arterială
viii. Aveţi probleme sexuale?
• Dacă aţi răspuns "Da" la una sau mai multe din întrebările de mai sus este posibil să suferiţi de sindromul de apnee în somn (SAS).
• Pentru a diagnostica SAS, în afară de chestionarul de evaluare, examenul clinic şi investigaţiile obligatorii (proba de suflat, radiografie şi electrocardiogramă), există şi polisomnograful, un computer performant, dotat cu nişte conductori montaţi în diferite zone ale corpului, care înregistrează activitatea cerebrală, mişcările ochilor şi ale picioarelor, bătăile inimii, efortul respirator şi saturaţia în oxigen.
• Cel mai obişnuit tratament prescris pentru apneea obstructivă în somn este un apărat CPAP.
• CPAP este o prescurtare din limbă engleză: Continuous Positive Airway Pressure (presiune pozitivă continuă în căile aeriene). Acest tip de aparat furnizează o presiune prin intermediul unei măşti confortabile pe care pacientul o poartă în timpul nopţii. Masca este fabricată dintr-un silicon moale şi poate fi fixată cu o curea reglabilă. Presiunea furnizată de aparat menţine căile respiratorii deschise, eliminând astfel apneea în somn şi asigurând o respiraţie normală pe tot timpul nopţii.
• În urma stabilirii tipului de aparatului cel mai potrivit, pacientul poate închiria sau achiziţiona acest aparat pentru utilizarea la domiciliu.
• Este indicat ca pacientul să se familiarizeze cu un astfel de aparat în laboratorul de somnologie, unde se poate alege masca optimă, pentru o fixare comodă şi totodată etanşă.
• Persoanele supraponderale ar fi favorizate în terapie de scăderea în greutate
• Alte recomandări: evitarea alcoolului, tutunului şi somniferelor, precum şi a cafelei seara.
• Cel mai adesea în terapia CPAP se utilizează o mască nazală, deoarece aplicând o presiune în căile nazale se creează un reflex de a respira numai pe nas. În cazuri speciale este indicată folosirea unei măşti care acoperă şi gură. Există şi aparate CPAP cu funcţii adiţionale, cum sunt Auto CPAP şi BiPAP.
• CPAP-ul trebuie folosit în fiecare noapte, fără nici un compromis, iar tratamentul este de lungă durată.
• Factorii de risc care predispun la apariţia apneei de somn includ:
-vârsta: SAS apare mai frecvent după vârstă de 30 ani
-sexul masculin: Studiile din laboratoarele de cercetare a somnului arată că SAS e de 5 ori mai frecventă la sexul masculin
-antecedentele familiale.
-rasa neagră, hispanicii şi populaţia din Insulele Pacificului au risc de a face SAS. Afro-americanii dezvoltă apnee de somn la vârste mai mici decât rasa albă
-deformările coloanei vertebrale. Scolioza favorizează apariţia apneei de somn
-afecţiuni care determină anomalii craniofaciale, precum sindromul Down
-menopauza. Studii recente au demonstrat că SAS este mai frecvent la femeile aflate la menopauză;
• Evitaţi dormitul pe spate şi culcatul la ore şi în locuri diferite
• Atenţie la bolile care prezintă simptome similare SAS: hipotiroidismul, narcolepsia (afecţiune a somnului caracterizată prin atacuri rezistibile, repetate de somn în timpul zilei) şi sindromul picioarelor neliniştite (senzaţii neplăcute la nivelul picioarelor care apar de obicei în cursul serii după culcare sau de multe ori şi noaptea)
• Se recomandă consultul medical în următoarele situaţii: sforăit intens şi profund, somnolenţă în timpul zilei, când se constată răsuciri frecvente în timpul somnului, când se constată că un copil sforăie sau are dificultăţi de respiraţie, agitaţie în timpul somnului şi prezintă treziri frecvente şi somnolenţă diurnă, sforăit intens şi profund
• Cadrele medicale care pot pune diagnosticul de SAS sunt: neurologul, pneumologul, medicul de familie sau medicul generalist, internistul, medicul pediatru, asistenta medicală, medicul rezident.
• Primele măsuri terapeutice instituite vor fi schimbarea stilului de viaţă şi ulterior, în cazul în care acestea nu au avut succes, se va apela la tratamentul chirurgical.
• Schimbarea stilului de viaţă include: scăderea în greutate, dacă persoana este obeză, se va merge la culcare la aceeaşi oră, în fiecare noapte, vor fi respectate orele de somn, se recomandă dormitul pe o parte, va fi evitat consumul de alcool sau a medicatiei sedative înainte de culcare, renunţarea la fumat, corectarea poziţiei incorecte a capului faţă de trunchi, tratamentul obstructiei cauzate de răceli sau alergii, cu ajutorul decongestionantelor nazale.
