21 septembrie - Ziua Mondiala Alzheimer

Într-un studiu efectuat în Franța, s-a constatat că 17,8% din persoanele trecute de 75 de ani sunt atinse de boala Alzheimer sau de o formă înrudită de demență. Potrivit statisticilor din România, incidența tulburărilor mintale a crescut de la 605,2 persoane la 100.000 de locuitori în 1975, la 883,3 persoane/ 100.000 de locuitori în 1993, fără a avea date asupra cazurilor de demență.

 

În cazul unui debut precoce, înainte de vârsta de 65 de ani, în cazul bolii Alzheimer, se folosește termenul de "demență presenilă", iar cazurile apărute la persoane de peste 70 de ani, corespund categoriei "demență senilă".

 

Potrivit ultimelor statistici ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, boala Alzheimer afectează peste 24,3 milioane de persoane din întreaga lume şi se estimează că până în 2025 numărul acestora se va dubla. În România, datele Societăţii Române Alzheimer evidenţiază că aproximativ 150.000 de persoane suferă de boala Alzheimer, dar lând în calcul faptul că o mare parte a bolnavilor nu sunt încă diagnosticaţi, numărul total ar putea ajunge la 350.000 de cazuri.

 

Gradul de risc al bolii Alzheimer creşte odată cu înaintarea în vârstă, persoanele cele mai predispuse, fiind cele trecute de 60 de ani. La nivel national, acest tip de demenţă afectează aproape 5% din populaţia de vârsta a treia.

 

Încă nu există, în prezent, un test pe baza căruia să se poată stabili cert diagnosticul de Alzheimer, deoarece la această concluzie se ajunge în urma unei evaluări sistematice ce exclude alte posibile cauze.

Pe lânga tratamentul medicamentos, persoanele care suferă de diferite tipuri de demenţă au nevoie de servicii de îngrijire în centrele special amenajate sau de îngrijire la domiciliu.

 

Astfel, Ziua Mondială Alzheimer atrage atenţia asupra celor care suferă de boala Alzheimer sau alte forme de demenţă. Tema pentru Ziua Mondială Alzheimer 2010 este "Demenţa! Este timpul pentru acţiune”

 

Boala Alzheimer are trei stadii:

- stadiul uşor dominat de negarea simptomelor, dezorientare spaţială în zone necunoscute, tulburări de memorie de scurtă durată, scăderea performanţelor la serviciu etc. De multe ori, aceste simptome trec neobservate sau sunt puse pe seama vârstei. Cu toate acestea, acest stadiu este cel mai important pentru punerea diagnosticului şi tratament eficient;

- stadiul intermediar e prevestit de următoarele manifestări: semnul "întoarcerii capului" (la intrebari la care nu poate răspunde), izolare socială, negarea bolii, dezorientare spaţiala în locuri familiare, tulburări de limbaj etc;

- stadiul sever-avansat e caracterizat prin: indiferenţă socială, apatie, dependenţă de îngrijire, paceintul necesitând instituţionalizare. Pot apărea tulburări de comportament: agresivitate, agitaţie, vagabondaj.

 

În 2005, la cererea Societăţii Române Alzheimer, a fost realizat un studiu asupra bolii Alzheimer în România pe un eşantion format din: 418 persoane cu vârste între 18 şi 60 ani, care locuiesc în zona urbană şi care nu au în gospodărie o persoană cu boala Alzheimer; 370 îngrijitori ai persoanelor cu Alzheimer; 136 persoane care lucrează la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în Direcţia de Sănătate Publică şi la Primărie; 400 de medici de familie, în zona urbană şi 305 medici specialişti: psihiatri şi neurologi în zona urbană.

 

O descoperire importantă este că, la momentul diagnosticării, majoritatea pacienţilor erau în stadiile moderate şi severe (estimarea medicilor este de mai mult de 70%).

Rata de confirmare a diagnosticului de Alzheimer în cazul pacienţilor suspectaţi de această afecţiune este mare (90% de către specialişti), ceea ce se explică prin faptul că mulţi dintre pacienţi s-au prezentat la medic când simptomele erau severe. Medicii specialişti estimează că în România doar unul din doi pacienţi cu Alzheimer sunt diagnosticaţi.

 

Majoritatea pacienţilor cu Alzheimer diagnosticaţi (88% dintre pacienţii îngrijitorilor) erau sub tratament, în timp ce doar 4% nu au primit niciodată tratament.

 

Boala Alzheimer esteo afecţiune care aduce costuri sociale mari, dar care poate fi tratată, este diagnosticată în 70% din cazuri în stadii avansate. Se estimează că jumătate din cei cu boala Alzheimer nu sunt diagnosticaţi.

 

Nu se cunoaște cauza care provoacă boala Alzheimer, dar printre factorii de risc se numără: vârsta înaintată  (dar nu există nicio dovadă că boala Alzheimer este cauzată de îmbătrânire), factori nocivi pentru aparatul cardio-vascular (diabetul, hipertensiunea arterială, nivel crescut de cholesterol etc), nivel crescut de homocisteină în sânge, asociat cu un nivel scăzut de vitamină B12 și acid folic, expunerea la metale ușoare, traumatismele cranio-cerebrale repetate grave, bacteriile (Chlamidii) și unele virusuri ce ar favoriza formarea de plăci senile dar şi factorii genetici.

 

Dintre aceşti factori, se pare că sunt consideraţi cei mai importanţi vârsta înaintată şi ereditatea. Se apreciază că persoanele având o rudă de gradul I care suferă de boala Alzheimer se află în risc teoretic absolut de 26% până la 45%. Boala Alzheimer este în legătură cu cromozomii 1, 14 și 21 (trisomia 21 reprezintă cauza sindromului Down, cunoscut și ca idioție mongoloidă), dar este posibil să existe și alte legături cromozomiale.  De asemenea, exsită studii care susţin că deja din copilărie ar exista modificări în creier, care ar indica probabilitatea apariției mai târziu a bolii Alzheimer. Creierul acestor persoane conține un număr crescut de celule hiperploide (celule cu mai multe perechi de cromozomi în diverse combinații), care ar contribui la moartea celulară în creierul celor afectaţi de Alzheimer.