Info SănătateaTV.ro: MS a eliberat 32 de recomandari pentru spitalele care vor sa se afilieze Retelelor Europene de Referinta pentru Boli Rare Structurile locale de inspectie sanitara vor fi readuse in coordonarea Inspectiei Sanitare de Stat din Ministerul Sanatatii Dr. Sanda Patrichi: Costurile unui bolnav nerecuperat sunt mult mai mari decat costurile unei reabilitari medicale MS a eliberat 32 de recomandari pentru spitalele care vor sa se afilieze Retelelor Europene de Referinta pentru Boli Rare Structurile locale de inspectie sanitara vor fi readuse in coordonarea Inspectiei Sanitare de Stat din Ministerul Sanatatii Dr. Sanda Patrichi: Costurile unui bolnav nerecuperat sunt mult mai mari decat costurile unei reabilitari medicale MS a eliberat 32 de recomandari pentru spitalele care vor sa se afilieze Retelelor Europene de Referinta pentru Boli Rare Structurile locale de inspectie sanitara vor fi readuse in coordonarea Inspectiei Sanitare de Stat din Ministerul Sanatatii Dr. Sanda Patrichi: Costurile unui bolnav nerecuperat sunt mult mai mari decat costurile unei reabilitari medicale
Joi, 30 iun 2016      11:30
Depresia post-partum - Dr. Radu Ionescu: putem identifica in trecutul medical al persoanelor respective episoade depresive

Depresia post-partum - Dr. Radu Ionescu: putem identifica in trecutul medical al persoanelor respective episoade depresive

29 martie 2016    
În timpul sarcinii au loc multe modificări – hormonale, imunitare, cardiovasculare, pulmonare, circulatorii, renale, dar și psihologice (patologice sau nu). Dr. Radu Ionescu-Mihăiță, Medic primar psihiatrie, Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulator al Ministerului Afacerilor Interne „Dr.Nicolae Kretzulescu” explică faptul că există mai multe cauze ale apariției depresiei post-partum (după sarcină), printre care și existența unui istoric medical psihiatric al episoadelor depresive.
 
„Există o vulnerabilitate la persoanele care au un istoric sau în antecendente au avut niște episoade de boală. Dacă vorbim de depresia post-partum, probabil că putem identifica în antecendentele persoanelor respective niște episoade depresive. Putem identifica, de asemenea, dacă avem șansa de a face un studiu de genetică familială, niște genitori în trecutul respectivului individ care au avut la rândul lor manifestări de tip depresiv sau de tip hipomaniacal sau maniacal. De asemenea, dacă vorbim de episoadele psihotice, probabil că au mai existat și înainte de momentul sarcinii sau post-partum mai ales niște episoade psihotice sau tulburări de comportament care să ne indice că persoana respectivă ar putea fi vulnerabilă la o asemenea afecțiune de tipul depresie post-partum sau un episod psihotic post-partum sautulburare delirantă post-partum.”, a subliniat specialistul într-un interviu acordat www.SănătateaTV.ro .
 
În acest context, medicul precizează că semnele tulburărilor psihologice din timpul sarcinii sau după naștere (post-partum) și pe care mama le manifestă asupra nou-născutului pot fi sesizate de cei din jurul ei.
 
„Dacă vorbim de o tulburare delirantă sau de schizofrenie, vorbim de niște simptome premonitorii sau pre-morbide ale bolii în sine. Și atunci, vorbim de un anumit tipar de comportament sau o anumită tulburare de personalitate care poate să fie legată de această boală sau poate evolua către schizofrenie. Rejetul față de copil, față de nou-născut care poate fi unul din semnele bolii de bază. Inversiunea afectivă, deci urăști ceea ce în mod normal ar trebui să iubești. Ceea ce toată lumea iubește, tu ajungi să urăști - este unul din simptomele care poate să apară în schizofrenie. (…) Cei din jur sesizează dezinteresul față de nou-născut al mamei. Sesisează și teama pe care o are mama față de copil, refuzul de a-i acorda îngrijirile, refuzul de a-l alăpta, refuzul de a-l schimba, neglijarea, abandonarea copilului.”, a precizat Dr. Radu Ionescu-Mihăiță.
 
De asemenea, specialistul a indicat că doctorii aceste posibile manifestări ale tulburărilor psihologice din timpul sarcinii sau post-partumtrebuie evaluate corect. Astfel, acestea trebuie să nu fie nici mimalizate, dar nici exagerate pentru a se putea institui o terapie corespunzătoare simptomatologiei.
 
„Dacă este exagerat și vorbim de un episod de boală, s-ar putea ca simptomele să se amplifice și să se ajungă la un act de hetero-agresiune față de copil din partea mamei. Nici minimalizat, de așa manieră încât să-l ascundă și să-l bagatelizeze, pentru că poate să evolueze în continuare. Cel mai bun lucru ar fi cu calm, cu răbdare să apeleze la sfaturile unui specialist. Probabil că inițial va apela la sfaturile unui pediatru sau la medicul de familie. Sau unui neonatolog, dacă vorbim de un nou-născut. Și ulterior se ajunge la un specialist psihiatru, care inventariază simptomele pe care le găsește, identifică despre ce tulburare este vorba și stabilește tratamentul.  Tratamentul ar însemna o componentă medicamentoasă, în funcție de gravitatea simptomatologiei și ulterior, o formă de psihoterapie. O formă de psihoterapie inițial de scurtă durată, care să ajute mama să iasă din situația de criză și ulterior, să identifice vulnerabilitățile și ceea ce anume poate fi corectat.”, a mai explicat Dr. Radu Ionescu-Mihăiță.  
Sursa: SanatateaTV

Societatea Romana de microbiologie