Doar 11% din platile neoficiale din spitale sunt in semn de recunostinta

"Un studiu intitulat <Raport privind plăţile neoficiale din sistemul sanitar din România>, prezentat pentru Ministerul Sănătăţii, în cadrul unui proiect al Băncii Mondiale din 2005, estima că totalul plăţilor neoficiale din România anului 2004 era peste 300 milioane de euro şi că reprezintă o mare parte din plăţile totale de numerar, respectiv 41%", a declarat ministrul Sănătăţii, Cseke Attila.

 

El a mai precizat că, în 2008, conform studiului privind bugetul familial, peste 60% dintre pacienţii internaţi au raportat că au plătit neoficial anumite sume de bani - 3% pentru toate tipurile de asistenţă. Principala motivaţie pentru cei care oferă plăţi neoficiale personalului din sectorul sanitar este primirea de îngrijiri adecvate sau prompte - 45%, o alta este tradiţia - 21% şi doar 11% vorbesc despre recunoştinţă atunci când dau bani.

 

În “Strategia Naţională de Raţionalizare a Spitalelor 2010-2012” sunt trei capitole privind plăţile neoficiale, corupţia şi malpraxis-ul.

 

Experienţa internaţională arată că, în problema plăţilor neoficiale din sistemul sanitar, creşterea salariilor personalului este doar o condiţie necesară dar nu şi suficientă, pentru eradicarea sau reducerea semnificativă a fenomenului fiind necesare şi alte măsuri precum impunerea de sancţiuni clare împotriva celor ce acceptă plăţi neoficiale, introducerea de mecanisme pentru formalizarea unora din plăţile neoficiale (cu măsuri de protecţie a accesibilităţii grupurilor defavorizate economic), stimularea dezvoltării unui sector sanitar privat, atât de asigurări medicale private cât şi de furnizare de servicii sanitare comprehensive, modificarea sistemelor de plată a serviciilor care să încurajeze serviciile eficiente şi performanţa profesională.

 

Cea mai vizibilă formă de corupţie la nivelul sectorului sanitar sunt plăţile neoficiale sau informale pentru internarea în spital sau pentru a primi un tratament coresponzător.

Un alt aspect care poate fi încadrat, la limită, în corupţie este generat de stimularea cererii "auto-induse" de servicii spitaliceşti prestate de aceiaşi medici: unii dintre medicii care profesează în spitale publice au şi cabinete private care au contracte cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ceea ce le dă dreptul de a emite trimiteri pentru tratamente în cabinetele private. Se generează, astfel, o cerere nejustificată întotdeauna de servicii spitaliceşti, mult mai costisitoare pentru sistem.