În anul 2002, în județul Timiș incidența tuberculozei era mai mare cu aproape o treime față de media națională. În prezent, prin management eficient și integrat, județul Timiș a ajuns un exemplu pozitiv în privința rezultatelor pozitive obținute în reducerea incidenței și controlul acestei boli. Am discutat despre acest subiect cu dr. Adriana Socaci, medic pneumolog și coordonator al Programul național de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei pentru județul Timiș.

 

Cum ați reușit să reduceți incidența tuberculozei în județul Timiș?

Coordonez Programul național de control al tuberculozei la nivelul județeului Timiș din anul 2000, adică de 18 ani. Când am preluat cordonarea programului, incidența tuberculozei în județul Timiș era cu mult peste valoarea la nivel național. La data respectivă, înregistram 1.313 cazuri la 100.000 de locuitori. Într-un județ cu peste 670.000 de locuitori, într-un județ în care fluctuația populației este mare, am reușit acest lucru printr-un management eficient și integrat. Pe înțelesul tuturor, prin muncă în echipă: medici pneumologi, asistenți din rețeaua de pneumologie, medici de familie și asistenții acestora, mediatori și, nu în ultimul rând, personalul din serviciul de supraveghere epidemiologică din cadrul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Timiș. Activitatea de mai bine de 17 ani, în echipă, a făcut ca pentru prima dată în anul 2017 să înregistrăm o incidență a tuberculozei sub media națională. Am avut 58,9 cazuri la 100.000 de locuitori față de 62,8 la nivel național. Asta înseamnă că în anul 2017 am înregistrat în valoare absolută un număr de 396 de cazuri, cu 917 cazuri mai puțin decât în anul 2002.

 

Ce măsuri ați luat pentru reducerea incidenței tuberculozei?

În intervalul 2002–2010, când incidența tuberculozei în județul Timiș s-a menținut peste 100 de cazuri la 100.000 de locuitori, am avut numeroase intervenții în teritoriu și vizite, atât la medicii de familie, cât și în zonele cu incidență mare. Vizite în care am fost însoțiți și susținuți de serviciul de supraveghere epidemiologică din cadrul DSP Timiș.

 

Ce probleme ați întâmpinat?

Suntem puțini, ca personal medical și auxiliar, în controlul tuberculozei în Timiș. În total suntem 30 de medici, 11 funcționăm în dispensare antituberculoase și 19 în secțiile de pneumologie și compartimente TB.

 

În câte județe din România se face în acest moment genotiparea tulpinilor de tuberculoză? Cum ajută asta la controlul tuberculozei multidrog-rezistente (TB-MDR)?

În prezent, În Romania, accesul la metode moderne de diagnostic rapid – testare moleculară genetică și cultivare în mediu lichid – este asigurat pentru toate județele prin intermediul celor opt laboratoare regionale de referință și două laboratoare naționale de referință. Acestora li se adaugă încă douăsprezece laboratoare județene doatate cu echipamente de testare moleculară. Aceste dotări au putut fi realizate la nivel național cu finanțare externă. În județul Timiș, în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziolgie, funcționează laboratorul regional de referință pentru zona de Vest a țării. Aceasta deservește județele Timiș, Arad, Caraș și Hunedoara. Cum ajută testele moderne în diagnostiul TB MDR? Aș putea spune că ele sunt esențiale. Este foarte important să ai un diagnostic în patru-cinci ore, să știi exact ce fel de terapie poți iniția pentru respectivul pacient pentru a avea rezultatele dorite – adică vindecarea.

 

Care este rata aderenței la tratament?

Rata aderenței la tratament depinde de mai mulți factori: comorbiditățile asociate, vârstele extreme (copilul foarte mic și vârstnicul), comportamente, credințe, condiții sociale și informațiile primite despre boală. Monitorizarea tratamentului este și ea esențială pentru obținerea vindecării. Astfel, rata aderenței la tratament este echivalentă cu rata de succes terapeutic: câte cazuri am reușit să vindecăm. La ora actuală, în județul Timiș avem o rată de succes terapeutic de peste 86%. Este o rată de succes terapeutic mai mare decât media raportată a Uniunii Europene, care este de 77,7%.

 

Cum s-ar putea eficientiza costul tratamentului pacientului cu tuberculoză în spital și în ambulatoriu?

În prezent, dispunem de un studiu retrospectiv, recent realizat, referitor la rețeaua de control a tuberculozei din România. Avem o radiografie exactă cu ce există, ce nu există, ce trebuie îmbunătățit. Însă, pentru a eficientiza costurile, este absolut necesar un studiu prospectiv pe un model propus de datele rezultate din studiul retrospectiv. Acest studiu ar trebui derulat pe o perioadă de minimum doi-trei ani și ulterior să tragem linie și să trecem o parte din activitățile din spital în ambulatoriu. Astfel, am putea reduce costurile, crește rezultatele și reduce incidența tuberculozei.  Fără o analiză prospectivă nu putem trece de la spitalizare – care este prioritară în prezent în controlul tuberculozei – la tratamentul în ambulatoriu.

 

Care credeți că ar trebui să fie cele mai importante măsuri de implementat pentru reducerea incidenței și controlul tuberculozei în România?

Top cinci, adică nivelul cel mai important, îl consider a fi resursa umană implicată în controlul tuberculozei: medicii pneumologi, asistenții din rețeaua de pneumologie, medicii de laborator, medicii de familie și asistenții acestora și, nu în ultimul rând, asistenții sau mediatorii comunitari. Pe locul patru aș pune infrastructura și dotările necesare pentru a asigura prevenirea transmiterii infecției în secțiile și în ambulatoriile din rețeaua de tuberculoză. Pe locul trei – finanțarea și accesul la diagnostic și tratament, atât pentru forma activă a bolii, cât și pentru cea latentă. Pe locul doi – măsuri preventive, activități de screening în colectivitățile la risc, depistare precoce a tuberculozei active și latente. Aceste măsuri ar avea un impact asupra reducerii incidenței tuberculozei, dar și a costurilor asociate – spitalizarea și apariția formelor de tuberculoză rezistentă la tratament prin întârzierea diagnosticului precoce. Pe primul loc aș pune serviciile conexe și aderența la tratament. Adică o educație pentru sănătate, conștientizare și informarea populatiei cu privire la o boală cu transmitere pe cale respiratorie. Nu în ultimul rând, suport social pentru cazurile care se încadrează în această categorie.

 

Cum vedeți implicarea Societății Române de Pneumologie, prin secțiunea de TB, în pregătirea cât mai bună a profesioniștilor implicați în managementul pacienților cu tuberculoză?

Societatea Română de Pneumologie (SRP), prin secțiunea de TB, contribuie la asigurarea progreselor în controlul tuberculozei în țara noastră, având ca scop promovarea asistenței medicale, a educației și cercetării științifice în domeniul bolilor respiratorii. În prezent, SRP a adus beneficii importante în pregătirea specialiștilor din domeniul tuberculozei, în elaborarea de ghiduri de specialitate și, nu în ultimul rând, în desfășurarea de conferințe științifice și congrese medicale și instruirii pentru personalul implicat în controlul tuberculozei.

Ultimul update: 11 decembrie 2018

SănătateaTV.ro