Info SănătateaTV.ro: Specialistii atrag atentia: bolile pulmonare cronice obstructive pot deveni in 2030 a treia cauza de deces in lume! Specialistii atrag atentia: bolile pulmonare cronice obstructive pot deveni in 2030 a treia cauza de deces in lume! Specialistii atrag atentia: bolile pulmonare cronice obstructive pot deveni in 2030 a treia cauza de deces in lume!
Duminică, 24 iun 2018      01:01
X

Fii la curent cu ultimele știri din sănătate


Urmărește Sănătatea TV pe Facebook


Contactează-ne!
Sarcomul Kaposi: semne, cauze, diagnostic si tratament

Sarcomul Kaposi: semne, cauze, diagnostic si tratament

06 august 2015    

Sarcomul Kaposi este un tip de cancer care se dezvoltă din celulele endoteliale. Celulele anormale din sarcomul Kaposi determină formarea unor tumori roşii, liliacii sau maronii pe piele.

Aceste porţiuni afectate poartă numele de leziuni. Leziunile de piele provocate de sarcomul Kaposi pot arăta rău dar în cele mai multe cazuri, leziunile nu cauzează niciun fel de simptome. În alte cazuri, boala cauzează umflături dureroase, în special la picioare, zona epitelială şi pielea din jurul ochilor.

Sarcomul Kaposi poate cauza probleme serioase iar uneori pot pune în pericol viaţa pacienţilor (când leziunile au loc în plămâni, ficar sau tractul digestiv). Sarcomul Kaposi care afectează tractul digestiv poate cauza sângerare, în timp ce tumorile din plămâni pot determina dificultăţi respiratorii.

Sarcom Kaposi - Clasificare

Unele tipuri de cancer cum ar fi cancerul pulmonar sau cancerul de sân pot avea mai multe forme care indică mai degrabă diferite tipuri de celule care au devenit canceroase sau diferite tipuri de schimbări care s-au produs într-un anumit tip de celulă.
 
Pe de altă parte, tipurile de sarcom Kaposi sunt definite de populaţia afectată, dar schimbările din interiorul celulelor specifice sarcomului Kaposi sunt similare.
Cel mai comun tip de sarcom Kaposi în Statele Unite ale Americii este sarcomul Kaposi epidemic asociat cu SIDA.
 
Acest tip de sarcom se dezvoltă la persoanele care sunt infectate cu HIV, virusul care cauzează SIDA. O persoană HIV pozitivă nu are neapărat SIDA.
 
Virusul poate fi prezent în organism pentru o perioadă mare de timp înainte de a cauza o boală majoră. SIDA începe în momentul în care virusul a vătămat sistemul imun, lucru care duce la apariţia unor tipuri de infecţie şi a altor complicaţii medicale inclusiv sarcomul Kaposi. În momentul în care HIV afectează sistemul imun, persoanele care sunt afectate, de asemenea, cu un anumit virus sunt mult mai susceptibile de a dezvolta sarcomul Kaposi.
 
Sarcomul Kaposi epidemic apare la persoanele care locuiesc în Africa Ecuatorială şi, de obicei, poartă numele de sarcom Kaposi african. Infecţia cu virusul herpesului sarcom Kaposi este mult mai comună în Africa comparativ cu alte state ale lumii crescând astfel riscul de sarcom Kaposi.
Mai există câţiva factori în Africa care contribuie la dezvoltarea sarcomului Kaposi din moment ce boala afectează un grup mare de oameni care include femeile şi copiii.
 
Sarcomul Kaposi edemic apare la persoanele tinere (sub 40 de ani). O formă agresivă a bolii poate fi observată la copiii aflaţi la pubertate. Acest tip afectează nodulii limfatici şi alte organe şi poate duce la deces în mai puţin de un an.
 
Sarcomul Kaposi edemic este unul dintre cele mai comune tipuri de sarcom din Africa.
 
În momentul în care sarcomul Kaposi se dezvoltă la persoanele al căror sistem imun a fost suprimat în urma efectuării unui transplant de organe, el poartă numele de sarcom Kaposi asociat cu transplantul (sarcom iatrogen).
 
Cei mai mulţi pacienţi transplantaţi au nevoie de medicamente pentru a împiedica sistemul imun să respingă organul transplantat.

Sarcomul Kaposi - Simptome

Principalele semne ale bolii sunt leziunile cutanate, ale mucoasei orale, nodulilor limfatici şi organelor viscerale. Manifestările cutanate ale pielii fac referire la:
 
·         Manifestarea pe faţă şi extremităţile inferioare
·         Dimensiunea leziunilor variază de la câţiva mm la câţiva cm
·         Leziunile sunt maculare, papulare
·         Au culoarea maro, roz, roşie sau violacee
·         Leziunile sunt palpabile şi nonpruritice
 
Mucoasele afectate sunt palatul, gingiile, conjunctiva, leziunile ulcerative interfera cu masticaţia sau vorbitul.
 
Alte manifestări ale bolii pot fi oculare (astigmatism cornean neregulat, hemoragii conjunctivale, obstrucţie vizuală etc.) pulmonare (tuse, dispnee, leziuni pulmonare, pleurezie) sau gastrointestinale (odinofagie, obstrucţie intestinală, disfagie, graţă, vârsături, durere abdominală)

Sarcomul Kaposi - Diagnostic

Diagnosticul bolii se pune în urma efectuării unor studii imagistice (tomografie computerizată abdominală, angiografie selectivă, radiografie toracică) şi a unor studii de laborator.

Sarcomul Kaposi - Tratament

Tratamentul sarcomului Kaposi include terapia HAART (terapie retrovirală înalt activă), terapia chirurgicală, radioterapia, terapia intralezională, crioterapia, terapia laser, terapia retinoidă topică, terapia paliativă sistemică, chimioterapia paliativă.