Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat recent o listă cu principalele amenințări globale la adresa sănătății în acest moment. În acest top apar probleme de sănătate publică care duc la milioane de decese prevenibile în fiecare an.

OMS se angajează să facă eforturi pentru a micșora impactul acestor amenințări, dar pentru asta este nevoie de ajutor din partea tuturor statelor lumii.

 

1. Poluarea aerului și schimbările climaterice

 

Pe primul loc în topul OMS al amenințărilor la adresa sănătății este poluarea aerului. Conform unui raport dat publicității în 2018 de OMS, nouă din zece persoane respiră aer poluat în fiecare zi. Șapte milioane de decese anual se datorează bolilor cauzate sau complicate de poluarea aerului.

La sfârșitului lunii octombrie 2018, La Geneva, a avut loc un eveniment în premieră – prima conferință globală OMS pe tema impactului poluării aerului asupra sănătății.

 

2. Bolile netransmisibile

 

70% din totalul deceselor înregistrate la nivel global se datorează bolilor netransmisibile, precum cancerul, diabetul, sau bolile cardiovasculare. Asta înseamnă aproximativ 41 de milioane de decese anual, dintre care mai mult de o treime – 15 milioane din aceste decese – se înregistrează la persoane cu vârsta între 30 și 69 de ani.

Fumatul, sedentarismul, consumul de alcool, dieta nesănătoasă și poluarea aerului sunt principalii factori de risc care au dus la creșterea incidenței bolilor netransmisibile la nivel global.

 

3. Epidemia de gripă

 

Deși nu pare a fi o boală gravă, gripa ucide anual până la 650.000 de persoane, conform statisticilor publicate în luna noiembrie a anului trecut de Organizația Mondială a Sănătății.

Principala armă pe care o avem la acest moment pentru a ne proteja de gripă este vaccinarea gripală. Vaccinul gripal trebuie făcut anual, pentru că virusul gripei suferă permanent mutații. Acesta este motivul principal pentru care corpul nostru, deși a intrat în contact cu virusul de nenumărate ori, nu poate dezvolta imunitate pe termen lung.

OMS monitorizează constant circulația diferitelor tulpini de virus gripal. În fiecare an, OMS recomandă tulpinile virale care vor fi incluse în vaccinul gripal pentru a proteja cât mai eficient populația.

 

4. Mediile periculoase

 

Mediile periculoase sunt cele în care populația este supusă unor riscuri la adresa sănătății precum seceta, foametea, epidemiile sau războiul. Aceste medii există în aproape toate regiunile lumii.

OMS estimează că aproape un sfert din populația globului – aproximativ 1,6 miliarde de persoane – trăiește în medii considerate periculoase.

 

5. Rezistența la antimicrobiene

 

Antibioticele au schimbat definitiv fața medicinei moderne și au făcut posibilă tratarea unor infecții care, până la descoperirea antibioticelor, erau de cele mai multe ori letale. Din păcate, utilizarea antibioticelor pe scară largă și adesea fără motiv a dus la creșterea rezistenței la antimicrobiene a bacteriilor. Dacă nu vom găsi o cale pentru a stopa sau a limita rezistența la antimicrobiene, medicina modernă ar putea rămâne în scurt timp fără antibiotice eficiente pentru tratarea infecțiilor bacteriene. Într-o lume fără antibiotice eficiente, ar fi imposibil să tratăm infecții precum pneumonia sau tuberculoza, atrage atenția OMS. De asemenea, chiar și procedurile chirurgicale cele mai simple, precum operația cezariană sau apendicectomia, ar putea deveni periculoase datorită imposibilității de a preveni infecțiile la pacienții operați.

OMS lucrează pentru a pune în aplicare un plan global de acțiune menit să limiteze rezistența la antimicrobiene.

 

6. Ebola și alți patogeni de risc înalt

 

În 2018, în Republica Democrată Congo au avut loc două epidemii grave de Ebola. Epidemiile au avut loc la distanță scurtă de timp una față de alta, s-au extins rapid și au fost dificil de controlat. Ebola și alți patogeni de risc înalt pentru care nu există la acest moment vaccinuri sau tratamente, reprezintă o importantă amenințare globală la adresa sănătății populației.

Într-o epocă a zborurilor transoceanice și transcontinentale, un patogen se poate răspândi rapid în întreaga lume. De aceea, răspunsul rapid și coordonat al autorităților este deosebit de important. În acest moment, OMS supraveghează o serie de boli transmisibile și patogenii care au potențialul de a cauza probleme de sănătate publică și pandemii.

 

7. Ineficiența sistemului de îngrijire primară

 

Sistemul de îngrijire primară reprezintă primul punct de contact al populației cu sistemul de sănătate. Sistemul de îngrijire primară ar trebui să poată să răspundă principalelor nevoi ale populației în materie de servicii de sănătate. De asemenea, ar trebui să fie ușor accesibil tuturor membrilor comunității și cât mai cuprinzător din punct de vedere al serviciilor medicale oferite.

Un exemplu de sistem de îngrijire primară este medicina de familie. Ineficiența sau lipsa de finanțare și de personal a sistemelor de îngrijire primară este un pericol la adresa sistemului de sănătate publică. Asta deoarece sistemul de îngrijire primară ar trebui să funcționeze ca un filtru prin care se diagnostichează, se tratează și se monitorizează majoritatea pacienților și cele mai comune patologii.

 

8. Refuzul vaccinării

 

Vaccinarea este cea mai cost-eficientă intervenție de sănătate publică și un instrument crucial pentru prevenirea bolilor transmisibile. În prezent, OMS estimează că vaccinarea previne între două și trei milioane de decese anual. Alte 1,5 milioane de morți ar putea fi prevenite dacă acoperirea vaccinală a populației ar fi mai bună.

În prezent, organizațiile internaționale fac eforturi pentru a crește gradul acoperirii vaccinale, pe fondul unei tendințe îngrijorătoare de refuz al vaccinării. România este una din țările care se confruntă cu o epidemie de rujeolă pe fondul scăderii ratei acoperirii vaccinale sub pragul care asigură imunitatea de grup. 59 de persoane, majoritatea copii, au murit de rujeolă de la declanșarea epidemiei, în septembrie 2016.

 

9. Febra denga

 

Febra denga este o infecție care se transmite la om prin înțepătura de țânțar. Până la 20% din cazurile severe de febră denga sunt letale. Aproximativ 390 de milioane de persoane sunt infectate anual cu acest agent patogen, ceea ce face din această boală o amenințare serioasă la adresa sănătății publice. Majoritatea cazurilor de febră denga se înregistrează în zonele tropicale în timpul sezonului ploios, când crește numărul țânțarilor – principalii vectori de transmitere ai infecției. În ultimii ani, din cauza schimbărilor climaterice, sezonul ploios durează mai mult, ceea ce duce la creșterea numărului de cazuri și de decese atribuite acestei boli. În plus, boala se răspândește către zone mai temperate și în țări care nu s-au confruntat până în prezent cu cazuri de febră denga, precum Nepal.

OMS estimează că 40% din populația lumii se află în zone endemice pentru febra denga. Strategia OMS ce vizează controlul și prevenția răspândirii bolii își propune să reducă la jumătate numărul de decese până în 2020.

 

10. HIV/SIDA

 

Aproape un milion de persoane mor anual de SIDA, în ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani în controlul acestei boli infecțioase. În prezent, se estimează ă aproximativ 37 de milioane de persoane din întreaga lume trăiesc cu HIV, unii dintre ei fără a știi că sunt infectați.

Diagnosticarea și inițierea tratamentului antiretroviral este esențială pentru a întrerupe transmiterea infecției. Una din provocările majore în eradicarea epidemiei ține de accesul dificil la servicii medicale a persoanelor din grupurile cele mai vulnerabile: deținuții, lucrătorii sexuali, consumatorii de droguri injectabile, homosexualii sau persoanele transgender.

Ultimul update: 17 ianuarie 2019

Autor:

Monica Georgescu

Monica Georgescu este jurnalist medical/de știință.