Persoanele care petrec mult timp pe rețelele de socializare au anumite comportamente similare cu dependenții de droguri și alte substanțe. Mai precis, ambele categorii de persoane au dovedit că au o capacitate de a lua decizii alterată, fiind dispuse să-și asume mai multe riscuri. Acestea sunt, pe scurt, rezultatele unui studiu publicat la 10 ianuarie în revista Journal of Behavioral Addictions.

În contextul în care două miliarde și jumătate de persoane din întreaga lume folosesc zilnic una sau mai multe rețele de socializare, studii care să analizeze modificările psihologice și comportamentale ale utilizatorilor – în special a celor care utilizeaza în mod excesiv rețelele de socializare – sunt resurse prețioase pentru cercetare.

În cadrul acestui studiu, 71 de participanți cu vârste între 18 și 35 de ani au completat un chestionar cu privire la timpul petrecut pe Facebook și măsura în care prezența pe această retea de socializare le influențează starea, precum și impactul pe care timpul petrecut pe Facebook îl are asupra altor activități – serviciu, studii, viață socială. Pe baza acestui scor, li s-a calculat un scor al „dependenței” de Facebook. Apoi, participanții au fost invitați să participe la un test, frecvent folosit de psihologi pentru a analiza capacitatea subiecților de a lua decizii.

Testul presupune extragerea unor cărți de joc din patru pachete – A, B, C și D. Unele cărți aduc câștiguri mai mari sau mai mici, în timp ce altele aduc pierderi – mai mari sau mai mici. Două dintre pachete oferă șansa de a descoperi câștiguri mari, dar și riscul de a pierde mai mult. Celelalte două pachete oferă câștiguri mai mici, dar mai sigure, cu mai puține pierderi. Scopul este de a câștiga cât mai mult până la finalul jocului, evitând pierderile. Participanților li se spune că anumite pachete sunt mai bune decât altele, ei fiind avertizați că anumite alegeri se pot dovedi mai avantajoase.

În cadrul acestui test, participanții care au avut scoruri mai mari la numărul de ore petrecute pe Facebook au avut rezultate semnificativ mai slabe. Ei au ales mai frecvent din pachetele dezavantajoase, continuând să-și asume riscuri în ciuda pierderilor. Aceleași scoruri la acest test psihologic au fost frecevnt înregistrate în cazul dependenților de droguri și alte substanțe.

În concluzie, autorii au arătat că predilecția pentru comportamente la risc și capacitatea alterată de a lua decizii – o trăsătură întâlnită frecvent în cazul altor dependențe – se întâlnește și în cazul persoanelor „dependente” de social media.

În acest moment, folosirea excesivă a platformelor de socializare nu este clasificată oficial drept o dependență și nu figurează în Manualul diagnostic și statistic al tulburărilor mintale (DSM V). Există însă numeroase dezbateri pe această temă. „Aproximativ o treime din populația planetei folosește rețelele de socializare. Unele din aceste persoane prezintă comportamente maladaptive și o utilizare abuzivă a acestor platforme”, a declarat Dar Meshi, prim autor al acestui studiu.

Ultimul update: 10 ianuarie 2019

Autor:

Monica Georgescu

Monica Georgescu este jurnalist medical/de știință.