În 80 la sută din cazuri, infecția cu virusul West Nile este asimptomatică, spun medicii de boli infecțioase. Până acum, în România s-au înregistrat 23 de cazuri de infecție, printre care un deces. Pentru că nu există un tratament specific pentru infecția cu virusul West Nile, medicii recomandă populaţiei să evite expunerea la ţânţari și să utilizeze soluții împotriva ţânţarilor.

 

„Infecția cu virusul West Nile este o boală cu transmitere vectorială. Asta înseamnă că se transmite printr-un vector, în cazul nostru printr-un țânțar. Transmiterea se face prin intermediul acestui vector, de la un om infectat la alt om neinfectat. Și în felul acesta boala se transmite în special în sezonul cald, când avem și o populație de țânțari bine reprezentată”, a spus Simin Florescu, medic primar boli infecțioase la Spitalul Victor Babeș.  

În cele mai multe cazuri de infecție cu West Nile, pacienții nu prezintă simptome. Însă, în cazurile grave infecția duce la meningoencefalită și chiar la deces.

„Forma severă este reprezentată de infecția sistemului nervos central, manifestată ca și meningoencefalită. În fiecare sezon, cazurile care ajung în spital sunt de regulă pacienți vârstnici, pacienți cu comorbidități, pacienți diabetici, pacienți cu boli respiratorii sau cardiace cronice, pacienți cu boli oncologice sau chiar pacienți tarați numai din cauza vârstei avansate, care ajung să facă forme simptomatice sau chiar forme severe ale bolii manifestate ca și meningoencefalită acută”, a spus medicul Simin Florescu.

De obicei, la primele simptome, boala se manifestă ca o cefalee sau o mică febră.

„Există o proporție foarte mare de cazuri asimptomatice sau foarte ușoare care se pot manifesta doar cu o mică febră pe o perioadă scurtă sau cu un pic de cefalee și atât, care de multe ori nici nu ajunge în atenția medicului, pentru că este rapid remisivă”, arată medicul Simin Florescu.

În cazul în care există simptome ale bolii acestea pot duce inclusiv la pierderea stării de conștiență.

„Formă simptomatică, clasică de boală se manifestă ca și o meningită acută. Asta inseamnă dureri mari de cap, vărsături, fotofobie, dezorientare, alterarea stării de conștiență”, a completat medicul.

România are un protocol și o metodologie de supraveghere a virusului West Nile, datată din 1997 când s-au înregistrat cele mai multe cazuri de infecție cu West Nile. Acest protocol prevede o serie de testări, printre care testarea serologică atât din sânge, cât și din lichidul cefalo-rahidian.

„În cazul virusului West Nile nu există un tratament etiologic țintit, deci nu avem substanțe care să omoare virusul. Există doar tratamente suportive, tratamente patogenice, tratamente de susținere a funcțiilor vitale, dacă se ajunge la forme foarte grtave de boală”, a mai spus medicul Simin Florescu.

În cazul în care apar simptome precum dureri de cap, vărsături sau tulburări de echilibru, pacientul se va prezenta de urgență la medic.

Ultimul update: 17 octombrie 2018

SănătateaTV.ro