Faringo-laringita este o afecțiune care necesită intervenție rapidă la domiciliu. Medicii spun că primul lucru pe care trebuie să-l facem atunci când ne confrumtăm cu această afecțiune este să hidratăm foarte bine copilul.  Faringo-laringita poate afecta copiii de la 1 an, dar și adulții și vârstnicii.

„Faringo-laringitele, laringitele, în general, sunt afecțiuni care necesită intervenție rapidă la domiciliu. Primul lucru pe care îl putem face este să hidratăm foarte bine copilul, să nu îl forțăm să mănânce, pentru că poate vărsa foarte ușor. Să avem grijă, în funcție de starea generală a copilului, să intervenim fie cu cataplasme, cu comprese călduțe, fie, dacă se întâmplă noaptea și criza aceasta pe care o are copilul, această stare proastă, această voce care dispare, răgușeala, durerea în gât, starea generală proastă, să luăm copilul - fie putem intra în baie să dăm drumul la apa foarte caldă, să stea în aburi, fie ieșim în aerul rece al nopții. La fel, se poate interveni la domiciliu cu scăderea temperaturii, se pot administra local antiinflamatoare, analgezice care există sub formă de spray-uri adecvate fiecărei vârste și care în general nu au absorbție sistemică, că acționează local”, arată dr. Valeria Herdea, medic primar pediatru.

Primul semn că micuțul se află într-o stare foarte proastă este apariția răgușelii și ca urmare a pierderii vocii. Caz în care părintele trebuie să meargă de urgență la medic. Este importantă prezentarea de urgență la cabinet medical sau la spital, pentru că de multe ori astfel de pacienți au nevoie de administrare de antiinflamatoare foarte puternice de tip cortizonic și administrare de oxigen, ceea ce nu se poate face la domiciliu”, mai spune Valeria Herdea.

Faringo-laringitele sunt cauzate în cele mai multe cazuri de virusuri, caz în care nu este nevoie de tratament antibiotic. În cazul în care afecțiunea este bacteriană, atunci se vor administra antibiotice, dar numai la recomandarea medicilor. „Antibioticele se recomandă strict controlat. Administrarea antibioticelor se face după ce am efectuat un istoric corect al bolii pacientului, al contextului epidemiologic. Este important să știm să facem un consult clinic al acelei persoane - copil sau adult - un consult clinic general. Dacă avem la dispoziție un microlaborator să putem să facem o hemogramă, o proteină C reactivă, respectiv un exsudat care să ne orienteze asupra tipului de afecțiune pe care o avem în față”, explică Valeria Herdea.

Datele statistice arată că în aproximativ 80% din cazuri sunt afecțiuni de afecțiuni de origine virală, iar în 20% sunt de origine bacteriană.

Ultimul update: 27 noiembrie 2018

SănătateaTV.ro