Copiii sunt plimbați ore întregi între spitalele din București, din cauza unei mușcături de căpușă. Este situația semnalată de ministrul Sănătății, Sorina Pintea. Ministerul distribuie, începând de astăzi, spitalelor de urgență pentru copii un protocol pentru proflilaxia mușcăturii de căpușă.

Documentul a fost elaborat de Institutul Național de boli infecțioase Matei Balș.

 

Vizită inopinată la Spitalul Clinic de Urgențe “Grigore Alexandrescu”

 

Sorina Pintea a precizat că luni seara a făcut o vizită inopinată în Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic de Urgențe copii Grigore Alexandrescu.

“Garda era bine organizată, protocoale și circuitele respectate, dar în discuțiile pe care le-am avut cu părinții copiilor prezenți în unitate am constat că pentru un fapt banal, o mușcatură de capusă, micii pacienți sunt plimbați între spitale pentru asigurarea tratamentului”, a subliniat ministrul.

 

Cum recunoaștem căpușele

 

Există mai multe șanse ca o persoană să fie mușcat de căpușă în zonele cu iarbă, tufișuri și pădure, căci aceste insecte preferă solul umbrit și umed. 

Acestea au corpul oval, plat, de dimensiunea unei semințe de susan, însă, după ce se hrănesc cu sânge, pot ajunge de dimensiunea unei boabe de cafea.

Potrivit estimărilor, 17% dintre căpușe sunt infectate cu bacteria Borrelia care provoacă boala Lyme - cunoscută și sub numele de “boala cu 1.000 de feţe” din cauza varietății simptomelor pe care le dezvoltă.

 Doar căpușele care sunt atașate de piele și se hrănesc cu sânge timp de 36-48 ore pot transmite bacteria Borrelia, care intră prin piele și ajunge în sânge.

Potrivit unor studii, 36% dintre căpușe preferă grupa de sânge A și 15% grupa B.

În România există zone cu o incidență mai mare a bolii, în special în partea de nord a țării, în județele Sibiu, Harghita, Satu Mare, Sălaj, Alba, Botoșani și Brașov.

 

Semnele infecției

 

Primul semn al infecției este eritemul migrator. Acesta apare în 60-80% dintre cazuri și de aceea absența lui nu înseamnă întotdeauna absența infecției.

Eritemul migrator se poate instala oricând între 3 și 30 zile de la momentul mușcăturii, prezentându-se ca o erupție cutanată roșiatică și nedureroasă, cel mult însoțită de prurit sau de senzația de arsură.

Pe măsură ce timpul trece, edemul se extinde circular, devenind un halou roșu cu o decolorare centrală – de aici și aspectul de ”semn de tras la ţintă” sau de ”ochi de bou”.

De multe ori simptomele pot fi înșelătoare, semnele infecției fiind asemănătoare cu cele ale gripei: febră, astenie, oboseală, dureri de cap, dureri articulare, dureri musculare, limfadenopatii.

Cel de-al doilea stadiu al bolii este denumit infecția diseminată și apare numai dacă pacientul nu primește tratamentul corespunzător, însemnând că bacteria s-a răspândit în organism prin intermediul sistemului sangvin și limfatic.

Simptomele acestei etape sunt variate și nu neapărat specifice pentru boala Lyme, motiv care poate întârzia punerea diagnosticului.

Afectarea sistemului nervos poate include simptome precum meningita, paralizia nervului facial și a altor nervi cranieni, encefalomielita sau sensibilitatea la lumină.

La nivel cutanat apar multe leziuni asemănătoare  cu eritemul migrator. La nivel cardiac apar tulburări de ritm, palpitații sau miocardite, iar la nivel articular se pot întâlni tumefieri ale articulațiilor.

Ultimul stadiu al bolii, fază cronică, apare după mai mulți ani de la infectare, având consecințe severe: dermatită cronică atrofiantă, reumatism cronic (artrită Lyme) sau tulburări cronice ale sistemului nervos.

Ultimul update: 6 iunie 2019

SănătateaTV.ro