Cercetătorii elvețieni și americani au studiat ce regiuni ale creierului sunt stimulate în timpul coșmarurilor. Ei au monitorizat creierul a 18 persoane în timp ce dormeau și le-au trezit în mod regulat întrebând participanții la studiu dacă au avut un coșmar. Alte 89 de persoane au ținut un jurnal de vise timp de o săptămână, apoi au făcut o scanare cerebrală în timp ce se uitau la imagini înfricoșătoare.

Cercetătorii au descoperit că visele urâte au provocat stimularea regiunilor de control ale emoțiilor. A doua zi după un coșmar, aceste regiuni răspund mai eficient la situații stresante decât după nopțile cu somn liniștit, au descoperit oamenii de știință.

 

Legătura dintre coșmaruri și zonele creierului

 

„Ne-a interesat în mod deosebit frica: ce zone ale creierului nostru sunt activate atunci când avem coșmaruri?”, a explicat Lampros Perogamvros, unul dintre autorii principali ai studiului, care lucrează la Universitatea din Geneva.

Primul experiment din studiu, finanțat parțial de Institutele Naționale de Sănătate și publicat luna trecută în revista Human Brain Mapping, i-a ajutat să identifice modul în care coșmarurile stimulează creierul în timp real.

Al doilea experiment a ajutat la înțelegerea impactului psihologic sau fiziologic pe care îl au coșmarurile asupra creierului nostru. Concluzia lor a fost că, într-o oarecare măsură, coșmarurile par a fi benefice pentru că ne-au întărit pentru experiențe stresante.

„Am descoperit că, cu cât cineva a simțit mai mult timp frică în visele sale, cu atât mai puțin au fost activate insula, cortexul cingular și amigdala atunci când aceeași persoană a privit imaginile negative. În plus, activitatea din cortexul prefrontal medial, despre care se știe că inhibă amigdala în caz de teamă, a crescut proporțional cu numărul de coșmaruri”, a declarat Virginie Sterpenich, cercetător în neuroștiință la Universitatea din Geneva.

Cu toate acestea, coșmarurile traumatizante și înfricoșătoare care provoacă insomnie și stres nu sunt benefice și pot fi contraproductive, au spus cercetătorii.

„Credem că, dacă un anumit prag de frică este depășit într-un vis, se pierde rolul benefic de regulator emoțional”, a declarat Perogamvros.

Ultimul update: 2 decembrie 2019