Tratamentele disponibile fără prescripție medicală (OTC – over the counter) și suplimentele alimentare au câștigat popularitate în ultimii ani în Europa datorită accesibilității lor și faptului că sunt privite de consumatori ca fiind sigure. Ele sunt folosite frecvent atât de persoane cu boli cronice, cât și de persoane sănătoase – adulți, copii, persoane în vârstă. Însă puțini dintre cei care apelează la automedicație sau iau suplimente alimentare știu că acestea pot cauza interacțiuni medicamentoase importante sau că pot influența rezultatele analizelor de laborator. O altă problemă ține de refuzul – conștient sau prin omisiune – de a dezvălui aceste detalii medicului sau tehnicianului de laborator care prelucrează analizele. Acestea sunt concluziile unui studiu publicat recent în revista Clinical Chemistry and Laboratory Medicine.

În studiul amintit au fost incluse persoane din 18 țări din Europa. Fiecare țară a trimis chestionare completate de la 200 de persoane selectate aleatoriu dintre cele care se prezentau la clinici sau laboratoare de recoltare a analizelor de sânge. În total, 3.600 de persoane au participat la studiu. Dintre acestea, 68% au declarat că iau cu regularitate cel puțin un tratament OTC sau un supliment alimentar. Însă procentajul celor care au raportat consum de medicamente sau suplimente fără rețetă a variat între 94% și 28% în diferite țări (tabelul). Din păcate, România nu a participat la acest studiu, deci nu avem date statistice privind consumul de medicamente și suplimente din această sursă.

 

Analize_CCLM

 

Conform studiului, cele mai populare tratamente și suplimente în Europa sunt vitaminele, mineralele, extractul de merișor, aspirina și acizii grași Omega. Din rândul persoanelor care au raportat că iau cu regularitate cel puțin un medicament OTC sau supliment alimentar, în medie 49% au declarat că nu au adus acest lucru în atenția medicului curant, însă procentele au variat din nou în funcție de țară: 82% din persoanele intervievate din Turcia și 65% din Albania nu au rapotat automedicația medicului, față de doar 27% în Danemarca sau 30% în Lituania.

Studiul a avut două obiective principale: de a detemina frecvența consumului de medicamente OTC și suplimente alimentare în țările europene și de a explora nivelul de informare al publicului legat de modul în care automedicația și consumul de suplimente alimentare poate influența rezultatele investigațiilor de laborator. De exemplu, recoltarea sângelui pentru orice tip de analize se face de regulă de dimineața, pe stomacul gol. Acesta este un detaliu cunoscut de majoritatea pacienților. Puțini știu însă că nu ar trebui să bea nici ceai ori cafea sau să fumeze înainte de recoltare. Alcoolul ar trebui să fie evitat cu până la 24 de ore înainte de recoltare.

Am vorbit despre acest subiect cu dr. Dan Oțelea, șeful departamentului de diagnostic molecular din cadrul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” București. Acesta consideră că autorii studiului tind să supraevalueze problema, venind cu afirmații ușor exagerate, confirmate de date din literatură adesea obscure sau de studii mici și nișate ca interes clinic. „Acestea fiind zise, suprestimată sau nu, problema există. De aceea, este important ca medicii care recomandă testele să cunoască posibilele surse de artefact pentru fiecare test în parte. De exemplu, posibilitatea ca dozarea digoxinului să fie influențată de interferențe farmacologice (și altele decât extractele de plante) este cunoscută de cardiologi”, a declarat dr. Dan Oțelea pentru SanatateaTV.ro.

În continuare, autorii studiului menționează câteva extracte de plante incluse frecvent în tratamente naturiste/suplimente alimentare, care pot modifica rezultatele analizelor. De exemplu, consumul de scorțișoară înainte de recoltare determină o scădere semnificativă a nivelului glucozei și îmbunătățește sensibilitatea la insulină. Multe pastile de slăbit din comerț conțin ardei iute (Capsicum annuum), extract de portocală amară (Citrus aurantium) și amfetamine. Acestea pot cauza leziuni de miocard, precum și o creștere a concentrației troponinei T și a creatinkinazei (CK-MB) prin activarea sistemului nervos simpatic. Consumul de extracte de ceai verde și orez roșu a fost asociat cu niveluri anormale ale enzimelor hepatice. De asemenea, orezul roșu inhibă reductaza HMG-CoA, o enzimă implicată în sinteza colesterolului, ceea ce duce la scăderea colesterolemiei. Extractul de merișor crește activitatea paroxonazei și la bărbați scade nivelul PSA (Antigenul specific prostatic). Sucul de grapefruit și de clementine, extractul de Gingko biloba și armurariul (Silybum marianum) afectează metabolismul multor alte medicamente administrate simultan, prin modificarea activității unor enzime.

Autorii sudiului au concluzionat că este nevoie de mai multă informare și de programe de educație a publicului în acest sens. Personalul care lucrează în laboratoarele de recoltare a analizelor ar putea interacționa mai bine cu pacienții, rugându-i să dezvăluie medicamentele și suplimentele luate cu regularitate, care ar putea interacționa cu rezultatele analizelor. Acest lucru se poate face și prin completarea unui chestionar înainte de recoltare. De asemenea, în clinici ar putea fi afișate postere informative, care să educe pacienții cu privire la principalele suplimente și medicamente care pot modifica rezultatele analizelor. „Este important ca pacientul să știe că multe suplimente alimentare sunt extracte de plante (sau alte surse biologice!) care pot să conțină, pe lângă unele componente potențial benefice, și substanțe necaracterizate și cu efect necunoscut asupra sănătății în general și, în particular, asupra rezultatelor unor analize”, concluzionează dr. Dan Oțelea.

 

Monica Georgescu

SănătateaTV.ro