Patru români mor în fiecare oră din cauza unui accident vascular cerebral (AVC). O spune profesorul universitar doctor Gheorghe Iană, președintele Societății de Neuroradiologie și Radiologie Intervențioanlă din România (SNRIR). Ne clasăm astfel pe primul loc  în Europa la capitolul mortalitate prin AVC. Radiologia intervențională, o specialitate recunoscută și în România de anul trecut,  ar putea reduce rata deceselor cu 10% în următoarele 18 luni, transmite SNRIR.

 

Progrese în ultimele 9 luni

 

Premisele sunt bune, în contextul în care în 2018 a fost recunoscută specialitatea complementară  de medic radiolog intervenționist. În acest context, a crescut  și numărul medicilor pregătiți  să realizeze intervenții minim-invazive în cazul pacienților care suferă un accident vascular cerebral. Ordinul a fost semnat de ministrul Sorina Pintea.

„La întâlnirea din septembrie anul trecut, Societatea de Radiologie Intervențională din România a promis că va specializa până în 2020 cel puțin 20 de neuroradiologi intervenționiști. Din fericire pentru România, procesul de pregătire a fost accelerat. Și astăzi avem deja, în România, 25 de radiologi intervenționiști.”, afirmă Florin Buicu, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților.

„E adevărat că 25 sunt puțini, dar sunt foarte mulți comparativ cu ceea ce am avut, doi. ”,  a adăugat Sorina Pintea, ministrul Sănătății. Ea a vorbit și despre problemele din trecut, dar și despre pașii făcuți în ultima perioadă.

„Pe această patologie putem face pași importanți, pentru că avem specialiști foarte buni, dar care nu sunt în concordonanță cu ceea ce ministerul Sănătății a făcut și putea să facă. (...) Anul trecut, pentru prima dată pratic, ministerul Sănătății a recunoscut această specialitate, radiologie intervențională. Eu cred că trebuie să îmi cer scuze, pentru că această recunoaștere a venit foarte târziu. Documentația a fost depusă cu mult timp în urmă”, explică  Sorina Pintea.

“Noi am depus eforturi să deblocăm un proiect care a stat prin sertare ani de zile. Și atunci când vorbim despre 60.000 – 70.000 de cazuri noi într-un an, ni s-a părut extrem de ciudat să beneficieze de tromboliză clasică doar o mie – o mie și ceva de pacienți într-o țară cu aproape 20 de milioane de oameni”, atrage atenția Laszlo Atilla, președintele Comisiei pentru Familie și Sănătate din Senatul României.

Recunoașterea specializării a venit la 10 după ce după ce a fost fondată Societatea de Neuroradiologie și Radiologie Intervențională.

În 2008 am fondat, cu încă 14 colegi,  Societatea de Neuroradiologie și Radiologie Intervențională. În 2009 am reușit să accesăm primul program de radiologie intervențională. Din 2009 până în 2018 nu s-a mai întâmplat nimic. (...) Doamna ministru (n.r. Sorina Pintea) a înțeles și oportunitatea și necesitatea acestui ordin și ne-a sprijinit total”, spune prof. univ. dr. Gheorghe Iană, , președintele Societății de Neuroradiologie și Radiologie Intervențioanlă din România (SNRIR)

 

Cifre alarmante

 

Potrivit datelor furnizate de SNRIR, în România accidentul vascular cerebral reprezintă a doua cauză de mortalitate – 21,64% și dizabilitate – 11,34%. 20% dintre pacienți mor în primele 30 de zile, iar 30% dintre aceștia rămân imobilizați la pat.

 

Ce urmează

 

 Ministrul Sănătății a anunțat că urmează crearea a patru centre de trombectomie mecanică. O procedură care folosește un dispozitiv mecanic pentru a extrage cheagul dintr-un vas de sânge. Potrivit unui studiu realizat în Statele Unite ale Americii, pe 182 de pacienți din 38 de spitale, la 90 de zile după tratament 45% dintre pacienții care au suferit o trombectomie s-au simțit suficient de bine pentru a fi independenți din punct de vedere funcțional, comparativ cu 17% dintre pacienții care nu au beneficiat de această procedură.  Iar rata de deces a fost de 14% în rândul pacienților cu trombectomie, comparativ cu 26% în cazul celor care nu au fost tratați prin această intervenție.

Cele patru centre din România ar urma să fie gata până în 2020, spune prof. univ. dr. Gheorghe Iană, președintele SNRIR. Acestea ar urma să funcționeze 24 de ore din 24, 7 zile din 7.

Totodată, urmează să fie acreditate trei centre de pregătire pentru radiologii intervenționiști.

 

E nevoie de finanțare pentru radiologia intervențională

 

Pentru ca radiologia intervențională să funcționeze eficient e nevoie de investiții în medici și echipamente, dar și de crearea unor centre funcționale la nivel național, subliniază membrii președintele Societății de Neuroradiologie și Radiologie Intervențioanlă.

 „Sunt trei condiții ca să faci ceva: să ai unde, să ai cu cine și să ai cu ce. Să ai unde – spitalul, cu dotarea. Să ai cu cine – specialiștii. Să ai cu ce înseamnă finanțarea. Deocamdată avem unde, avem cu cine, dar suntem la ultimul capitol: să avem cu ce”, a precizat prof. univ. dr. Gheorghe Iană. Pe lângă creșterea calității vieții pacienților, dezvoltarea radiologiei intervenționale va însemna și o reducere a costurilor.

“În momentul în care costul pe pacient înseamnă maximum 10.000 de euro pentru trombectomie mecanică, iar același pacient care nu beneficiază de trombectomie mecanică, în condițiile handicapului major, ne costă - la 1.000 de pacienți am făcut un calcul pe 10 ani - ne costă 96 de milioane de euro. 1.000 de pacienți tratați înseamnă 10 milioane de euro. În schimb, costul social este de 96 de milioane. Dacă ne gândim economic, facem o economie de 86 de milioane de euro la fiecare mie de pacienți care poate fi tratată anual”, explică doctorul Gheorghe Iană.

 SNRIR propune ca în București să se creeze cinci centre care să asigure prin rotație garda permanentă pentru acoperirea urgențelor, iar centrele de la Târgu Mureș, Suceava și Timișoara să acopere momentan restul țării. În următorii ani vor fi necesare cel puțin încă  patru centre.

Ultimul update: 2 iulie 2019